Cel mai bun lucru pe care îl poate face statul pentru economie e să o lase pur şi simplu să funcţioneze.
Dialogul între politicieni şi mediul privat a fost rareori la un nivel satisfăcător în România, motiv pentru care majoritatea propunerilor şi revendicărilor oamenilor de afaceri s-a perpetuat de la un an la altul, captând rareori atenţia factorilor de decizie. Consiliul Consultativ pentru Mediul de Afaceri a identificat încă de la instalarea Guvernului Ponta trei direcţii de acţiune. Combaterea evaziunii fiscale. Este de mult timp o problemă majoră a economiei româneşti, dovadă fiind şi încasările la buget, cele mai scăzute din UE raportat la PIB. În lipsa unor măsuri concrete în acest sens, mai mulţi industriaşi locali se tem că locul lor va fi luat de evazionişti, care îşi pot permite să iasă pe piaţă cu preţuri mai mici. Mingea este în terenul Guvernului, dacă ne gândim că marile dosare de evaziune aflate acum în prim-plan au aproape toate câte un funcţionar al statului printre învinuiţi. Susţinerea sectoarelor strategice din economie. În primul rând, ar fi nevoie de stabilirea clară a unor priorităţi strategice. Sectoare precum agricultură, IT, energie sau cele în care funcţionează companii lider de piaţă la nivel regional pot aspira la această categorisire. Absorbţie mai bună a fondurilor europene. Debirocratizarea acestora ar fi o metodă bună, în opinia mai multor manageri şi antreprenori, în principal prin externalizarea unor operaţiuni către consultanţi privaţi. Alte propuneri venite dinspre mediul privat sunt garantarea creditelor luate pentru cofinanţare, motivarea mai bună a salariaţilor care lucrează cu fonduri europene sau folosirea banilor din privatizări pentru cofinanţarea proiectelor mari, cum sunt cele de infrastructură. Predictibilitatea, pe primul loc De departe, cea mai dorită în rândul companiilor este predictibilitatea. Potrivit unui raport făcut de PricewaterhouseCoopers pentru Alro Slatina, una dintre cele mai mari companii din economie, "asigurarea stabilităţii alimentării cu materii prime şi electricitate este vitală pentru sustenabilitatea afacerii". Cu alte cuvinte, lipsa de predictibilitate la nivelul furnizorilor de energie, concretizată de curând în insolvenţa celui mai mare dintre ei, poate produce o reacţie în lanţ. La nivelul întregii economii, lipsa de predictibilitate are efecte cu atât mai grave. Mai apoi, se poate ajunge şi la celelalte măsuri cerute de mediul de afaceri. Scăderea birocraţiei. Paradoxal, primul lucru pe care îl aşteaptă antreprenorii de la stat e să nu mai facă atât de mult. În urmă cu câţiva ani, se estima că numărul avizelor, autorizaţiilor şi permiselor necesare întreprinzătorilor români de la diverse instituţii ale statului era de 534. Eficientizarea bugetului. Liviu Drăgan, directorul general al TotalSoft, declara la sfârşitul anului trecut pentru ZF că în principal Poliţia şi Armata dezechilibrează bugetul naţional, în timp ce Theodor Alexandrescu, directorul general al Alico România, considera că subvenţiile sociale sunt un "cancer al societăţii". Scăderea fiscalităţii. Evident, cu un buget echilibrat se poate trece şi la scăderi de taxe acolo unde e cazul. Scăderea CAS sau a TVA pentru alimente sau turism sunt printre propunerile venite în ultimii ani de la antreprenori pe adresa Guvernului. Facilităţi fiscale. Atragerea unui gigant internaţional, cum a fost cazul Nokia, poate aduce mii de locuri de muncă şi dezvoltarea economiei pe orizontală. Astfel de investiţii necesită însă şi avantaje acordate de Guvern, altfel se întâmplă ca în cazul fabricii Mercedes, pentru care a fost aleasă în final Ungaria. Îmbunătăţirea infrastructurii. Drumurile cu gropi sau cu o bandă pe sens, împreună cu căile ferate vechi şi lente ne privează, în fiecare an, de câteva procente în plus la PIB. Reprezentanţii patronatelor din transporturi, cei care depind de acest domeniu şi şoferii obişnuiţi au răguşit deja cerând autostrăzi noi, deocamdată cu efecte limitate. Parteneriate public-private. În construcţii mai ales, această metodă a fost propusă de mai multe ori, antreprenorii din domeniu sugerândo ca metodă de a finanţa autostrăzile sau alte proiecte de anvergură.
Citiţi şi:
- Notă de plată usturătoare pentru suspendare
- Criza politică loveşte şi în imobiliare: Iulie a adus cea mai mare scădere de preţ. VEZI cele mai accesibile oraşe
- Şeful delegaţiei FMI, la începutul întâlnirii cu Crin Antonescu: Suntem îngrijoraţi de impactul politicului asupra economiei
- FMI, nemulţumit de întârzierea privatizării Tarom şi CFR Marfă
-
BNR confirmă: Politicul ne arde la datorie