Tot mai multe muzee bucureştene organizează evenimente mai mult sau mai puţin convenţionale ca să atragă publicul tânăr, ahtiat după artă contemporană şi nonconformism.
Pe lângă Muzeul Ţăranului Român sau Grigore Antipa, mereu prezente pe lista activităţilor culturale bucureştene, şi institituţiile de profil mai puţin cunoscute îşi deschid porţile pentru cei care vor să-nveţe istorie, meşteşuguri sau critică de artă. Muzeul Ţăranului Român Urmaş al Muzeului Naţional de Antichităţi, care activa la sfârşitul secolului al XIX-lea, obiectivul cultural şi-a început activitatea în forma actuală imediat după Decembrie '89, sub conducerea pictorului Horia Bernea. Colecţiile şi expoziţiile, precum şi activităţile organizate, calitatea personalului şi ambianţa au făcut ca, în anul 1996, muzeul să primească distincţia European Museum of the Year Award, cel mai important premiu oferit unor astfel de instituţii culturale. În prezent, pe lângă expoziţiile permanente şi cele ocazionale, muzeul gestionează şi Clubul Ţăranului, Noul Cinematograf al Regizorului Român, programe educaţionale online şi târguri tradiţionale, de sezon. Clubul Ţăranului este un local-restaurant în care se organizează frecvent concerte şi spectacole de teatru neconvenţional. La Noul Cinematograf al Regizorului Român, publicul poate viziona filme înscrise în programul celor mai importante festivaluri şi pot lua parte la cinecluburile organizate la finalul proiecţiei. Programele educaţionale se adresează în primul rând copiilor care pot accesa, pe Internet, cursuri prin care să înveţe ţesutul, olăritul, sau lucrul cu lemnul. Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" Muzeul a luat fiinţă la 3 noiembrie 1834, la iniţiativa fratelui domnitorului Alexandru Ghica, Marele Ban Mihalache Ghica, care a donat importante colecţii de minerale, fosile, peşti, păsări şi mamifere precum şi monede greceşti, romane şi bizantine. După o amplă lucrare de modernizare, muzeul s-a redeschis, anul trecut, atrăgând mii de vizitatori şi atenţia presei. În acea zi de weekend, peste 3000 de persoane au stat cu orele la coadă pentru a vedea noutăţile pe care organizatorii le-au pregătit pentru ei. Publicul poate vedea animale împăiate, schelete de dinozaur, o dioramă de 17 metr cu peşti. De asemenea, peştera reconstituită, care se afla şi până acum în muzeu, a fost extinsă. Vizitatorii mai pot admira şi animale exotice din India sau Madagascar, urşi polari lenevind pe bucăţi de gheaţă şi o mulţime de specii de insecte. În muzeu sunt expuse minerale şi roci, precum şi scheletele unor animale marine. Printre atracţiile muzeului, se numără şi expoziţia care prezintă evoluţia organelor corpului omenesc. Muzeul Antipa găzduieşte ateliere de lucru, desfăşurate în Sala Multimedia, precum şi diverse manifestări ştiinţifice. După ce încheie turul muzeului, vizitatorii se pot relaxa la cafeneaua din incinta instituţiei. Muzeul Naţional de Artă Contemporană Situat în incinta Palatului Parlamentului, muzeul se bucură de aprecierea mai ales a publicului tânăr. Instituţia oferă vizitatorilor, printre altele, expoziţii de artă contemporană, pictură, fotografie şi instalaţii abstracte şi un laborator media unde rulează filme-documentar şi scurt-metraje de autor. De asemenea, în incinta MNAC au loc diverse evenimente muzicale şi workshopuri neconvenţionale. Cine se opreşte la terasa -bar de la tulimul etaj al muzeului se poate bucura de o frumoasă imagine panoramică a Bucureştiului. Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" În anii ‘30, pe vremea când în Europa existau doar două muzee în aer liber, în Suedia şi Norvegia, în parcul Herăstrău din Bucureşti se înfiinţa Muzeul Satului. Pe o suprafaţă de circa 70 de hectare vizitatorii regăsesc gospodării din toate regiunile ţării, monumente religioase şi obiecte de interior tradiţionale româneşti. Casele au fost ridicate din diverse aşezări rurale şi, apoi, remontate pe locul unde se află muzeul, sub atenta supraveghere a unor meşteri aduşi din satele de provenienţă a monumentelor. Muzeul Satului organizează, frecvent, expoziţii şi târguri de artă românească şi produse autentice. Muzeul Cotroceni Intituţia îşi concentrează activitatea pe dezvoltarea unui program de pedagogie muzeală dedicat elevilor şi studenţilor. Scopul acestuia este familiarizarea generaţiei tinere cu valorile culturii naţionale şi cu importanţa conservării lor în timp. Muzeul deţine, în primul rând, o colecţie de lucrări de pictură românească şi universală, grafică, sculptură şi artă religioasă, precum şi lucrări de artă decorativă, numismatică, medalistică, istorie şi arheologie. La Muzeul Cotroceni, publicul mai poate vizita diverse expoziţii de grafică românească şi artă decorativă, precum şi expoziţii organizate cu ocazia aniversărilor istorice. Muzeul Aviaţiei Conform reprezentanţilor instituţiei, muzeul a fost înfiinţat la 2 martie 1990, ca obiectiv de "cultură, educaţie patriotică şi propagandă tehnico-ştiinţifică". Muzeul este structurat în trei secţii:Istoria aeronauticii naţionale şi universale, Tehnica de forţe aeriene şi Istoria rachetelor şi a cercetării spaţiale (la Mediaş). Situată în nordul Bucureştiului, pe strada Fabrica de Glucoză nr. 2-4, obiectivul are ca oferă celor pasionaţi de aviaţie expoziţii permanente şi ocazionale şi se implică în elaborarea unor lucrări şi cărţi de specialitate, precum şi în acordarea de asistenţă de specialitate unor instituţii ca Aeroportul Internaţional Henri Coandă. Muzeul Naţional al Pompierilor Un alt obiectiv mai puţin prezent în itinerariul cultural al bucureştenilor este Muzeul Pompierilor. Acesta este, de fapt, Foişorul de Foc, situat pe bulevardul Ferdinand. Clădirea a fost inaugurată la 17 septembrie 1963, de "Ziua Pompierilor din Republica Populara Română", după cum se menţionează în Cartea de onoare a muzeului. În incinta sa, vizitatorii pot vedea documente şi obiecte care atestă evoluţia protecţiei împotriva incendiilor pe teritoriul României. Muzeul Naţional de Istorie a României Înfiinţat în anul 1970, instituţia deţine cele mai faimoase tezaure şi colecţii arheologice din ţară. În prezent, muzeul oferă publicului exponate care ilustrează prezenţa omului pe teritoriul României încă din paleolitic , şi îi urmăresc evoluţia în perioada dacilor, a societăţii medievale, domniilor fanariote, în timpul revoluţiei burghezo-democratice de la 1848, la câştigarea independenţei, precum şi la declanşarea celor două războaie mondiale. Muzeul a ajuns, recent, în atenţia mass-media, după ce pe treptele din faţa clădirii a fost dezvelută controversata statuie "Traian şi Lupoaica" ce-l întruchipează pe împăratul roman complet gol. Muzeul Naţional de Artă al României Muzeul este structurat în două galerii, Naţională şi Europeană, unde sunt expuse lucrări recent restaurate, reprezentative pentru diversele şcoli şi curente artistice româneşti şi europene. De asemenea, instituţia deţine colecţii de artă decorativă, cu peste 11.500 de piese de cele mai diverse tipuri, artă orientală (islamică, japoneză şi chineză), precum şi un cabinet cu 17.000 de desene şi 40.000 de gravuri. Muzeului Naţional de Artă al României i s-a atribuit clădirea fostului palat regal, de pe Calea Victoriei, în anul 1990. Muzeul Zambaccian Situat în cartierul Dorobanţi, pe strada cu acelaşi nume, muzeul deţine, în principal, piese de artă din colecţia lui Krikor Zambaccian, un om de afaceri român de etnie armeană, critic şi colecţionar de artă. Muzeul a fost fondat în anul 1947 în casa lui Zambaccian. A fost, apoi, închis de către regimul comuist, în 1977, când operele de artă au fost mutate în altă clădire. Redeschis în 1992 ca filială a Muzeului Naţional de Artă, obiectivul cultural expune vizitatorilor lucrări de pictură, sculptură, grafică şi mobilier.