O telegramă elaborată de Ambasada SUA la Bucureşti în martie 2005 şi publicată de revista Kamikaze în seria cablogramelor Wikileaks notează că preşedintele Traian Băsescu, abia instalat în funcţie la vremea respectivă, privea cu suspiciune controversata afacere “Frontiera” încheiată în 2004 de Guvernul Adrian Năstase cu grupul franco-german EADS.

Coruptă şi redundantă. În termenii aceştia descria Traian Băsescu mega-afacerea de un milard de euro perfectată de Ministerul de Interne în 2004 pentru securizarea frontierelor naţionale.

Comentariul prezidenţial e relatat într-o telegramă confidenţială marca Wikileaks din martie 2005, publicată astăzi de revista Kamikaze. Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA în Capitală este cel care subliniază suspiciunea Palatului Cotroceni în privinţa onestităţii afacerii, într-un document care pregătea vizita adjunctului secretarului de stat american, Robert Zoellick.

Cablograma conţine o descriere completă a perspectivelor politice şi economice româneşti sub mandatul noului (pe atunci) preşedinte Traian Băsescu.

• Reprezentanţa diplomatică a Washingtonului nota tensiunea latentă dintre pro-americanul Băsescu şi eurocentricul Călin Popescu Tăriceanu, remarcând iniţiativele de politică externă ale Palatului Cotroceni şi subliniind că în România părea să se fi produs o “revoluţie portocalie”.
• Ambasada era optimistă în privinţa perspectivelor economice ale României, deşi, arată documentul citat, “Guvernul respinge recomandările FMI de a creşte taxa unică şi TVA”. “Interlocutorii d-voastră ar putea argumenta că tratamentul aplicat României de FMI este “rigid”, având în vedere reformele guvernamentale”, era anunţat Zoellick, în pregătirea vizitei sale.
• Telegrama mai notează ambiţia noii administraţii de la Bucureşti de a regla conturile cu trecutul comunist, arătând că se doreşte desecretizarea arhivelor Securităţii.
• La capitolul nemulţumiri în relaţiile bilaterale, ambasada avansa problema adopţiilor internaţionale, dar şi tarifele prea mari impuse importurilor de mărfuri americane. O secţiune întreagă este dedicată şi “întârzierii noului guvern de a onora anumite obligaţii contractuale faţă de firme americane şi de a corecta contractele de privatizare perfectate de guvernul trecut care dezavantajează unele entităţi americane”.

UN MILIARD DE EURO

Scandalul EADS, în regimul PSD

Scandalul securizării frontierelor a izbucnit în 2004, când Ministerul de Interne a încheiat cu EADS, prin încredinţare directă, un contract în valoare de un miliard de euro. În contract, EADS se angaja să furnizeze echipamente şi sisteme de supraveghere şi securizare a graniţelor.

Delegaţia care a semnat atunci cu EADS a fost condusă de chestorul-şef Toma Zaharia, ex-secretar de stat la Interne. Alături de acesta au participat chestorul-şef Gheorghe Carp, şeful Direcţiei Generale Organizare, Planificare şi Resurse, chestorul (r) Anton Gagiu, fost şef al Unităţii de Management al Proiectului, şi chestorul Mihai Bădescu, fost şef al Direcţiei Generale Reglementă și Juridice şi Contencios.

În 2005, după schimbarea guvernului Năstase, noua conducere a Ministerului de Interne a făcut o plângere penală, în care îi acuza pe semnatarii contractului de abuz în serviciu. Plângerea depusă la Parchetul General a fost mutată la DNA, care încă din 2006 a închis dosarul cu NUP. Contractul a fost renegociat în 2005 de ministrul de interne de atunci, Vasile Blaga, care a eliminat toate suprapunerile cu proiectele PHARE. Astfel, costurile publice s-au diminuat la jumătate: 524,4 milioane de euro.

Scandalul a reizbucnit în a doua jumătate a anului 2008, când Internele au organizat o licitaţie pentru desemnarea consultantului care urma să gestioneze suma destinată consorţiului EADS. Serviciul de consultanţă pentru securizarea frontierelor României a fost atribuit ilegal unui grup israelian, scria atunci EVZ.

Acesta avea ca sarcină să gestioneze cheltuirea fondurilor alocate de guvern în contractul cu EADS, iar consultantul n-ar fi trebuit să aibă absolut nicio conexiune cu firma franco-germană, pentru a putea superviza obiectiv investiţia strategică naţională. Însă, exact condiţia principală nu s-a respectat: consultantul avea, la rândul său, interese comune cu grupul EADS, în afaceri cu tehnică de securitate.