O telegramă trimisă în 2006 de ambasada SUA la Bucureşti către Departamentul american de Stat, şi publicată azi de site-ul WikiLeaks, relatează eforturile diplomaţilor americani care încearcă să convingă guvernul României să permită reluarea adopţiilor internaţionale.
Telegrama a fost trimisă Departamentului de Stat în mai 2006, într-un moment când ambasadorul american la Bucureşti era Nicholas Taubman.
Depeşa informează Washingtonul cu privire la o scrisoare primită de ambasadă de la Theodora Bertzi, secretar de stat, şef al Oficiului Român pentru Adopţii, care include raportul final al grupului de lucru instituit în 2005 pentru analizarea solicitărilor venite de la familiile străine pentru adoptarea copiilor orfani sau abandonaţi din România.
Raportul cu pricina, precizează ambasada, arată că niciunul dintre cei 1092 de copii identificaţi în solicitările familiilor amintite nu pot fi daţi spre adopţie internaţională, din variate motive - unii au fost reintegraţi în familiile lor, alţii au fost adoptaţi de familii din România, au ajuns sau vor ajunge la majorat, se află în situaţii ce nu permit adopţiile, etc.
Telegrama ambasadei observă "procesul absolut netransparent al Grupului de lucru"şi apreciază, invocând "calitatea opacă a raportului" că "unii copii vor rămâne într-o situaţie non-permanentă în care bunăstarea lor nu va fi protejată adecvat".
Ambasada crede că diplomaţii ar trebui să continue "presiunile" pe lângă guvernul român pentru a supune concluziile grupului de lucru unei analize internaţionale obiective şi transparente şi pentru a institui un cadru legal care ar permite reluarea adopţiilor internaţionale pentru cazurile corespunzătoarea, aflate în aşteptare.
"Vom oferi Departamentului recomandările noastre actualizate în curând", mai spune tel egrama, care este catalogată drept confidenţială şi semnată, la final, de ambasadorul Taubman.
Este prima depeşă publicată de site-ul Wikileaks, din cele 830 trimise la Washington de Ambasada SUA de la Bucureşti în perioada 2006-2010. Bertzi susţine că s-a comunicat transparent
În ianuarie 2005 a intrat în vigoare noua legislaţie privind drepturile copilului şi legea adopţiei. "Înainte de noua legislaţie erau într-o procedură nu foarte avansată mai multe cazuri de adopţie. Este vorba de familii nu numai din Statele Unite, dar şi din Spania şi Italia şi Franţa", a explicat pentru evz.ro Theodora Bertzi, care atunci era şeful Oficiului Român pentru Adopţii (ORA).
Dar nefiind cazuri adoptate şi mai ales că familiile nu îi cunoaşteau pe copii aceste cazuri nu şi-au mai continuat traseul, a mai spus aceasta. "Astfel, pentru fiecare copil s-a găsit o soluţie în România, fie s-a reîntors la familiile biologice, sau în sistemul de asistenţă maternală sau în cel de adopţii naţionale. Am luat fiecare caz în parte", a mai spus Bertzi.
La acea vreme, îşi aminteşte aceasta, "presiunile au fost foarte mari, atât din partea SUA, cât şi din partea unor ţări europene unde ar fi trebuit să ajungă copiii adoptaţi. Faptul că nu ar fi fost transparenţă nu este adevărat, noi am fost cât de se poate de transparenţi, am avut întâlniri cu reprezentanţii Ambasadei SUA şi USAID şi le-am explicat fiecare caz în parte. (...) Prin legea adoptată în 2005 a fost stopat un sistem corupt", a conchis aceasta. aceasta. Presiuni publice încă din 2005
În 2005, SUA a reclamat public, prin vocea secretarului de stat pentru afaceri consulare, Maura Harty, "lipsa de transparenţă" a Bucureştiului în privinţa procesării dosarele de adopţie depuse, în perioada 2001 - 2004, după impunerea Moratoriului prin care se interziceau adopţiile internaţionale.
Harty solicita, totodată, introducerea unui "mecanism legal" pentru rezolvarea acestora. "Dorim ca acest proces să fie unul transparent. Am vrea să vedem aceste cazuri soluţionate în cel mai scurt timp posibil", sublinia, la acea dată, Maura Harty, adăugând că Washingtonul "va continua să discute" cu Bucureştiul în vederea rezolvării cazurilor de adopţie rămase în suspensie.
"Nici unul dintre cei 1.100 de copii români vizaţi de cereri de adopţie internaţională, blocate pe durata Moratoriului, nu va fi adoptat în străinătate, având în vedere rezultatele evaluării făcute privind starea lor şi prevederile legii, fapt ce a fost comunicat autorităţilor din statele respective", venea, la începutul lunii decembrie 2005, replica Theodora Bertzi, care atunci era şeful Oficiului Român pentru Adopţii (ORA).
"În mod clar, nici unul dintre cei 1.100 de copii nu va fi adoptat internaţional, pentru că se va găsi o soluţie de protecţie a lor în România, conform legislaţiei în vigoare", preciza Bertzi.