Într-un articol intitulat "Românii au votat pentru şi mai multă tensiune", Wall Street Journal a analizat care ar putea fi implicaţiile economice ale votului de duminică.
A doua cea mai săracă ţară a Uniunii Europene din punct de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor a fost paralizată de scandaluri pe teme constituţionale de când Victor Ponta a devenit premier în luna mai, scrie ziarul american.
Acesta a încercat să îl îndepărteze pe preşedintele Traian Băsescu, imputându-i în special măsurile nepopulare de austeritate. Liderii europeni l-au criticat deja, temându-se că, asemeni liderului ungar Viktor Orban, Ponta se foloseşte de sprijinul politic pentru a ameninţa instituţii care ar trebui să fie independente din România. Ceea ce ar însemna o încălcare a regulii statului de drept din Europa.
Rezultatul referendumului de duminică, ocazionat de suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, nu va rezolva nimic. Deşi 88% dintre participanţi au votat pentru demitere, votul nu este valabil pentru că nu a întrunit majoritatea de participare. Dar Ponta este de aşteptat să îşi continue campania anti-Băsescu. Deşi leul a crescut cu 1% luni în faţa euro, disensiunile politice îl vor menţine cel mai probabil în jurul valorii minime absolute atinse săptămâna trecută.
Pretexul campaniei lui Ponta a fost sprijinul acordat de Băsescu pentru măsurile de austeritate nepopulare implementate de guvern, care au condus însă la scăderea deficitului bugetar de la 9% la 5,2% anul trecut, ţinta pentru acest an fiind de 2,2%. Tărierile de cheltuieli au permis României asigurarea unui nou împrumut, în valoare de 5 miliarde de euro, de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, care are menirea de a proteja economia locală de ieşirile de capital dacă criza economică se înrăutăţeşte.
Ponta ar putea încerca acum să câştige mai mult sprijin popular prin facilităţi fiscale, şi ar putea lua noi măsuri similare celor prin care a înlocuit preşedinţii celor două camere parlamentare. Ar fi o strategie riscantă: dacă FMI şi Uniunea Europeană îşi retrag suportul, alţi investitori străini vor părăsi România. Dar este posibil ca Ponta să fi calculat că ultimul lucru de care liderii europeni au nevoie este ca o altă ţară să cadă în abisul economic, deşi e vorba de o ţară mică.