Lansat azi în America, filmul despre viaţa lui George W. Bush, în regia lui Oliver Stone, se vrea un semnal de alarmă înaintea alegerilor prezidenţiale.

„Casa Albă a avut lucruri mult mai importante de făcut decât să comenteze pe marginea acestui film ridicol.“ Cu aceste cuvinte, administraţia preziden- ţială americană a închis gura presei de peste Ocean, curioasă de reacţia personajelor principale la vizionarea celui mai aşteptat film al toamnei. „W.“, biografia lui George W. Bush, sub semnătura lui Oliver Stone, intră astăzi pe ecranele americane, cu aproape trei săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale.

Data premierei în România nu a fost stabilită, deocamdată. La acest film (în care Josh Brolin are rolul principal) s-a lucrat într-un ritm aiuritor, tocmai pentru a fi gata înainte ca americanii să-şi aleagă noul preşedinte: filmat în 48 de zile, montat şi lansat în cinci luni, cu un buget minor pentru Hollywood, de 30 de milioane de dolari. „Omul acesta ne-a lăsat cu trei războaie pe cap: în Irak, Afganistan şi cel împotriva terorismului.

Moştenirea pe care o lasă Bush îl va bântui pe succesorul său multă vreme. E bine ca oamenii, înainte de alegeri, să se gândească pe cine au ales ei pentru 8 ani şi unde se află ţara noastră acum“, declara Oliver Stone, citat de Reuters. În mod surprinzător, e un film atipic pentru Oliver Stone, acuzat că în celelalte două biografii de preşedinţi regizate de el, „JFK“ (1991) şi „Nixon“ (1995), e nepermis de multă ficţiune. De data aceasta, relatează presa internaţională, Stone a reuşit să-şi ţină în frâu antipatiile personale şi să redea un Bush cu „faţă umană“.

„N-am vrut să-l judecăm“

Prima secvenţă a filmului te introduce în Biroul Oval, imediat după atentatul de pe 11 septembrie, apoi se întoarce treptat în trecutul lui George W. Bush. Într-o serie de flash-back-uri, Stone ni-l arată pe „arogantul şi egoistul“ Bush la 21 de ani, „oaia neagră“ a familiei sale, devenit alcoolic, apoi convertit brusc la creştinism, la 40 de ani.

Un punct sensibil este relaţia cu tatăl său, căruia Bush Jr. încearcă să-i demonstreze permanent că este la fel de capabil ca şi el. În politică însă, cineastul îl portretizează ca pe un om slab, incapabil de decizii calculate şi ferme. În primele cronici, criticii găsesc că Bush îţi devine uneori chiar simpatic, iar alteori îţi stârneş te compasiunea. „N-a fost intenţia noastră nici să fim maliţioşi, nici să-l judecăm pe Bush. El şi administraţia prezidenţială spun deja totul“, preciza Stone pentru Reuters.

Brolin a refuzat iniţial rolul

Pentru că personajele pe care le interpretează sunt încă în viaţă şi, mai ales, încă la putere, actorii au fost reticenţi când li s-au propus rolurile. În castingul final au intrat în cele din urmă Josh Brolin (Bush Jr.), Thandie Newton (Condoleezza Rice), Elisabeth Banks (Laura Bush), James Cromwell (Bush senior), Scott Glenn (Donald Rumsfeld), Richard Dreyfuss (Dick Cheney). Misiunea cea mai grea a stat pe umerii lui Josh Brolin (a jucat în „No Country for Old Men“ sau „American Gangster“), care a studiat îndelung gesturile şi mimica preşedintelui şi a făcut exerciţii de voce pentru a-l putea imita.

„Iniţial am refuzat... Însuşi faptul că Oliver Stone vedea o cât de mică legătură între mine şi Bush era uşor jignitor. Dar, după ce am citit scenariul, m-a impresionat, m-a pasionat şi m-a întristat în aceeaşi măsură. Şi, în cele din urmă, m-am identificat cu el“, povestea actorul, citat de presa internaţională.

ACTORI

„E un pic din Dick Cheney în fiecare“

În puţinul timp pe care l-au avut la dispoziţie, actorii din „W.“ şi-au studiat intens personajele. „I-am rugat pe toţi cei care l-au cunoscut: «Spuneţi-mi cele mai bune lucruri pe care le ştiţi despre Rumsfeld». Aşa am aflat că are un simţ al umorului grozav şi un profund simţ al onoarei“. E punctul de la care a plecat Scott Glenn. Actriţa Thandie Newton - Condoleezza Rice - mărturisea că „nu-i vine în minte niciun alt personaj care să fie atât de diferit de ea“, iar Richard Dreyfuss decreta: „E un pic din Dick Cheney în fiecare dintre noi“. Elisabeth Banks a luat „lecţii“ despre Laura Bush, ascultând-o pe iPod.