În sfârșit, contra-revolta a început. Columbia, Yale și NYU rezistă în tranșee, în vreme ce restul Americii fuge de curentul woke.

Manifestații antisemite la Columbia, Yale și NYU

Înainte de finalul acestui text vom ajunge la concluzia imposibil de ratat că protestele anti-Israel, adesea antisemite, proliferează tocmai la acele universități pe care în mod ironic noi optăm să le numim „selecte” - Columbia, Yale, New York University (NYU), Stanford, Berkeley. Pe moment, să ne mulțumim doar a adăuga aceste proteste cu corturi North Face [marcă scumpă - n.trad.] organizate în campus de niște indivizi care plătesc 75.000 de dolari pe an pentru a fi educați la senzația generală a populației americane că țara ei o ia pe arătură.

Lista fenomenelor care ne neliniștesc include: curentul woke, conceptul DEI (diversitate, echitate, includere), tăierea fondurilor pentru poliție (o subcategorie deprimantă a curentului woke), teoriile conspirației, izolaționism de tipul struțului (cu capul în nisip) și polarizarea politică motivată de egoism, așa cum e exemplificată - de la stânga la dreapta - de reprezentanții Alexandria Ocasio-Cortez, Ilhan Omar, Cori Bush, Marjorie Taylor Greene, Matt Gaetz și Lauren Boebert.

Ironia face ca această perioadă a anului să fie asociată cu speranța, întrucât coincide cu primăvara și momentul absolvirii facultății - mai puțin la Universitatea Californiei de Sud (USC), care, temându-se de bucluc, a anulat discursurile de absolvire și le-a transmis celor care urmau să primească titluri onorifice să nu mai bată drumul.

Contra-revolta împotriva țicnelii

Dar, lăsând deoparte USC, acum redusă la tăcere, o idee plină de speranță pe care o auzi frecvent în discursurile de absolvire e aceea că sistemul american e capabil să se auto-corecteze, că, în ciuda tensiunilor care tot revin, el reușește întotdeauna să se îndrepte singur. Sondajele arată că puțini o mai cred acum, dar - noroc de primăvară! - se pare că suntem pe punctul de a vedea izbucnind o contra-revoltă împotriva țicnelii.

Săptămâna trecută, în Camera Reprezentanților blocată aparent dincolo de orice speranță, președintele ei republican Mike Johnson s-a hotărât să treacă de partea facțiunii destul-e-destul [republicanii moderați - n.trad.], deși era amenințat cu demiterea de facțiunea haosului [pro-Trump - n.trad.]. Camera a reușit astfel să adopte legi în sprijinul aliaților noștri din Ucraina, Israel și Taiwan. Congresul n-a murit așadar - încă.

Statele și orașele albastre [controlate de democrați - n.trad.] care păreau că preferă mai degrabă să intre în colaps decât să-și protejeze cetățenii au început să le opună rezistență mișcărilor pro-infractori și anti-poliție.

Nebunia progresistă în favoarea infractorilor se apropie de sfârșit

La îndemnul guvernatorului Kathy Hochul, statul New York tocmai a adoptat un buget care finanțează și măsuri contra furtului din magazine. Atacarea angajatului unui magazin va constitui de acum încolo infracțiune. Acuzațiile penale pentru furt vor putea ține cont de acum de totalul produselor furate din magazine diferite. Progresiștii din legislativul statului au votat contra acestor măsuri.

Primarul din Philadelphia, Cherelle Parker, aleasă în ianuarie cu un program de restabilire a legii și ordinii (ei da, acum poate fi și în programele democraților) a anunțat recent un plan de susținere a activității poliției în cartierele cele mai năpăstuite de criminalitate și droguri.

Martie pare să fi fost punctul de cotitură. Ultra-progresistul Consiliu al Districtului Columbia, a adoptat o serie de măsuri anti-criminalitate, într-un oraș ajuns o gaură de iad jenantă în care riști să rămâi cât ai clipi fără mașină. Legislativul din Oregon a votat abrogarea experimentului catastrofal de trei ani de dezincriminarea a unor delicte legate de droguri.

Electoratul din San Francisco a aprobat două măsuri propuse de - culmea! - primarul London Breed, anume relaxarea unor restricții impuse poliției și test de droguri obligatoriu pentru beneficiarii ajutorului social. Rezultatele alegerilor primare din comitatul Los Angeles indică șanse mari ca procurorul șef progresist George Gascón să piardă cursa electorală în noiembrie.

Cum a ajuns furtul doar o contravenție

În toate aceste locuri revenirea asupra unor decizii de către funcționarii aleși e explicată de perspectiva eliminării lor din funcție de către electorat. Acesta este sistemul politic american, încercând să se corecteze de unul singur.

O coaliție pro-siguranță din California a strâns vreo 900.000 de semnături pentru abrogarea unor articole din Propunerea 47, de acum celebra decizie din 2014 de a se declasa anumite infracțiuni de furt la statutul de contravenții. Majoritatea conservatoare a Curții Supreme federale a părut săptămâna aceasta favorabilă anulării deciziei unei instanțe inferioare care le interzice primăriilor să aplice legile anti-vagabondaj.

Chiar dacă s-a ajuns aici de la un proces inițiat de orașul Grants Pass din Oregon, care încearcă să interzică formarea de tabere de corturi ale persoanelor fără adăpost, vreo trei duzini de funcționari aleși și organizații din California au depus voluntar mărturie cum că decizia acelei instanțe inferioare face aproape imposibilă curățarea străzilor.

Absolvenții Universității Columbia își suspendă donațiile

De la începutul anului au tot apărut în presă articole care arată că multe firme private își reconsideră politicile DEI, în parte și la presiunea juridică, de pildă decizia Curții Supreme din 2023 care interzice utilizarea criteriului rasial la admiterea la facultate.

Unii membri ai mișcării corporatiste DEI se credeau imuni la constrângeri. De-acum gata. Companiile încep să redescopere că „electoratul” care are de fapt cea mai mare nevoie de includere îl reprezintă clienții lor.

Cel mai semnificativ indiciu în acest sens a venit săptămâna trecută, când Google și-a concediat 28 de angajați după ce organizaseră proteste de tip ocupație în sediile companiei din New York și California, cerând anularea unui contract cu guvernul israelian. Motivarea deciziei de concediere a Google menționează un „comportament total inacceptabil”. Nimeni nu se aștepta la așa ceva.

Luate la un loc, toate acestea sugerează că se înfiripează o contra-revoltă împotriva actualei derive auto-distructive a Americii. Excepția o reprezintă universitățile americane de elită. Conducerile lor consideră că nu au de răspuns în fața nimănui și se cred imune în raport cu factorul politic.

Robert Kraft, absolvent al Universității Columbia și proprietarul echipei sportive New England Patriots, a anunțat săptămâna aceasta că și-a suspendat donațiile către universitate „până când se vor lua măsuri de corectare”.

Columbia, Yale și NYU îi reprezintă pe codași și pe alți „idioți care fac de pomană umbră pământului”

Am un sfat pentru marii donatori, dacă vor mai reuși vreodată să redobândească controlul asupra acestor școli așa-zis selecte: dacă-l dați afară pe președinte nu veți pune lucrurile la punct. Mai indicat e să dați afară întregul departament de admiteri.

E o adevărată tragedie când te gândești câți liceeni eminenți au fost respinși de Columbia, Yale și NYU, lăsându-le în schimb locul unor idioți care fac de pomană umbră pământului și care cel mai probabil și-au ales drept materie principală studiul structurii politice a lagărelor de reeducare.

În definitiv cineva trebuie să-i reprezinte și pe codași, iar astăzi aceste universități sunt cele care-i reprezintă.

(Articol de Daniel Henninger, The Wall Street Journal; Traducere: Andrei Suba, RADOR RADIO ROMÂNIA)