Votul electronic ar putea fi introdus și în România. După scandalul de duminică seara, când zeci de mii de români din străinătate nu au putut vota, deși au stat ore în șir la cozi, președintele Klaus Iohannis, dar și Autoritatea Electorală Permanentă cer o lege pentru ca votul electronic să devină posibil chiar la alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului. PNL, care cere imperativ introducerea votului electronic, a votat cot la cot cu PSD, în 2014, proiectul de lege privind votul prin corespondență depus de președintele PMP Eugen Tomac. Proiectul legii votului prin corespondență a fost elaborat de MAE în 2011, abandonat și preluat apoi de PMP.

Imaginile cu cozile făcute de români în fața ambasadelor și consulatelor în ziua de vot nu sunt ceva ieșit din comun. Și în America, și în alte țări cu democrație consolidată se întâmplă asta. Însă, faptul că acei alegători nu și-au putut exercita dreptul la vot, a dus la un lung șir de acuzații și scandaluri, dar a generat și reacții ale Comisiei Europene. Instituția va elabora, pentru toate țările membre, un raport de evaluare a modului în care au decurs alegerile, iar România va fi iarăși material de studiu în ceea ce privește practicile deficitare.

 „Organizarea alegerilor este responsabilitatea și competența autorităților naționale. În ceea ce privește alegerile europene, normele UE (Directiva 93/109 / CE) impun statelor membre să se asigure că resortisanții UE își pot exercita efectiv dreptul de vot. Autoritățile naționale sunt obligate să informeze pe alegătorii naționali din UE în timp util și într-o manieră adecvată despre condițiile și modalitățile detaliate de exercitare a dreptului lor de vot”, a declarat un purtător de cuvânt al CE.

Iohannis o ia pe cont propriu

Președintele Klaus Iohannis, care va candida pentru un nou mandat, a cerut recent demisiile celor pe care-i consideră responsabili, miniștrii Carmen Dan și Teodor Meleșcanu, și, pentru că nu mai are încredere în Guvern, caută soluții rapide pentru ca situația să nu se repete și la alegerile prezidențiale, de la sfârșitul anului.

 „Aceste probleme trebuie rezolvate însă urgent, fiindcă vine următorul tur de scrutin, în toamna acestui an avem prezidențiale și, fiindcă nu am încredere în Guvern să găsească soluții rapide și corecte, voi înființa la nivelul Administrației Prezidențiale o comisie mixtă care va începe să lucreze (...) este evident că trebuie să existe și urmări politice. Cei care nu au organizat corespunzător sau chiar au organizat intenționat prost aceste alegeri, trebuie să plătească cu funcția”, declara președintele.

Totul a mers strună, spun cei implicați

Ministerul de Externe anunța, chiar înainte de alegeri, că a fost nevoie să găsească locații pentru nouă secții de votare din străinătate din cauză „misiunile diplomatice care au propus secțiile de votare respective s-au confruntat cu decizii unilaterale ale autorităților publice locale de a rezilia contractele de închiriere încheiate”. Numărul secțiilor de votare din străinătate a fost de 441.

Ieri, preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Constantin-Florin Mituleţu-Buică, a anunțat formarea unui grup inter instituțional care să propună și să elaboreze legea privind votul electronic și eliminarea din secţiile de votare a listelor electorale tipărite, care să intre în vigoare până la alegerile prezidențiale. AEP nu poate iniția proiecte de lege, însă Guvernul poate.

La întâlnirea cu reprezentanţii instituţiilor cu atribuţii în organizarea şi desfăşurarea alegerilor, asigurarea securităţii cibernetice şi protecţia datelor cu caracter personal, toți cei implicați au raportat că cele două scrutine, euroalegeri și referendum, „s-au desfăşurat cu succes şi fără incidente majore, iar colaborarea interinstituţională a fost eficientă”.

Reprezentanţii MAE au informat cu privire la apariţia unor tentative de dezinformare şi de răspândire a ştirilor false „care au fost combătute imediat, prin urmare nu au generat efecte nocive la scară largă”.

 

Partidele, chemate la consultări

Președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă au avut, ieri, o întâlnire la Cotroceni. Din declarațiile făcute de ambele părți după întrevedere reiese că relațiile dintre cele două palate au intrat într-o nouă fază, de conciliere. Premierul a spus că, deși președintele a cerut demisia miniștrilor Carmen Dan și Teodor Meleșcanu nu va lua o decizie fără o „analiză temeinică”. „Am cerut MAE și MAI un raport privind dificultățile în alegeri. Sunt un om echilibrat care nu vrea să ia decizii pripite.

 Toate deciziile trebuie să le luăm pe baza acestor analize. Pe baza acestui raport vom analiza ce s-a întâmplat. Dacă au fost greșeli, și cu siguranță au fost greșeli, cei care au fost implicați vor plăti, dar nu putem lua măsuri fără o analiză”, a declarat Dăncilă. Aseară, președintele a anunțat că a trimis partidelor invitații la consultări pentru a pune în aplicare rezultatele referendumului.

„Sunt foarte bucuros să anunţ că 6,5 milioane de români au răspuns cu Da la cele două întrebări. Acum suntem în momentul în care trebuie să decidem cum să punem în practică ceea ce a decis poporul prin referendum. Am decis să convoc partidele parlamentare la consultări pe această temă”, a declarat Iohannis. Consultările vor avea loc marți și miercuri.

 

Referendumul a blocat secțiile

Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu explică de două zile de ce s-au aglomerat secțiile din străinătate. Șeful diplomației române susține că referendumul inițiat de președintele Iohannis a încurcat totul și în cabina de vot, dar și în afara ei. Meleșcanu spune că procedura premergătoare intrării în cabină s-a complicat, ca apoi votanții să consume 5-6 minute, față de două cât spune ministrul că ar fi durat doar votul pentru europarlamentare, pentru a citi și înțelege cele două întrebări. Ieri, Meleșcanu a afirmat din nou că nu își dă demisia deoarece nu i se pare corect „să renunţe la obiectivele mari ale mandatului pentru o anumită problemă”. Însă, dacă premierul sau partidul din care face parte, ALDE, îi vor cere să îşi depună mandatul, este dispus să ofere asistenţă succesorului său.

În ceea ce privește soluția pentru votul din străinătate, Meleșcanu crede că prelungirea votului este singura modalitate.

 

„Să fie o perioadă de 7 zile, de 3 zile, care să permită oamenilor înainte de dată finală a încheierii alegerii să își exprime votul. Acest lucru se poate face și ar elimina cozile”, a declarat Meleșcanu.

 Precizăm că duminică seara, la ora 19.00, MAE a cerut AEP prelungirea perioadei pentru votul din străinătate după ce, aceeași solicitare fusese respinsă de BEC.

 Reproșurile Opoziției

PNL, USR şi PMP au depus la conducerea Camerei Deputaţilor o solicitare de înfiinţare a unei comisii de anchetă cu privire la îngrădirea dreptului la vot al cetăţenilor români din diaspora la alegerile din 26 mai. Parlamentarii opoziției spun că „numărul secţiilor de votare a fost mult prea mic în comparaţie cu numărul alegătorilor care doreau să-şi exprime opţiunea de vot şi Guvernul nu a dorit să prelungească programul de votare al secţiilor din Diaspora”. În Parlament există un proiect de lege, depus în martie, de USR, privind organizarea și desfășurarea votului electronic la distanță, pentru toate alegerile și pentru toți românii, din țară și străinătate.

 

Votul prin corespondență, un eșec

În 2016, președintele Iohannis s-a declarat încântat de adoptarea legii votului prin corespondenţă şi a promulgat actul normativ, deși era valabil doar pentru alegerile parlamentare. „Legea votului prin corespondenţă a fost un obiectiv pe care Preşedintele Klaus Iohannis şi l-a asumat încă de la începutul mandatului. Acest act normativ este unul aşteptat de întreaga societate şi asigură premisele respectării dreptului fundamental la vot pentru toţi românii, oriunde s-ar afla ei în lume“, declara atunci președintele.

Doar că, românii din străinătate nu au fost la fel de încântați. Procesul de vot prin corespondenţă s-a desfăşurat în perioada 28 octombrie – 8 decembrie. Din cei 8889 de români care s-au înscris în Registrul electoral, doar 4561 au votat.

Președinta AEP de atunci, Ana Maria Pătru, răspundea la acuzațiile că eșecul votului prin corespondență a fost cauzat de lipsa de informare a românilor și arăta că au fost campanii de informare, dar poate că românii nu erau familiarizați cu procedura. Pentru că, votul prin corespondență se poate da doar după înscrierea prealabilă în Registrul electoral care presupune o cerere și un înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte. „Să nu uităm, totuşi, că aceştia sunt dispersaţi pe tot globul, nu ştim cu certitudine câţi sunt şi nici unde locuiesc”, spunea Pătru.