Lemnul și betonul vor fi rămășițe ale trecutului

Întregul oraș, de la școli, la magazine până la spitale, este format din ciuperci vii – în continuă creștere, murind și regenerându-se. Aceasta este viziunea expusă într-o nouă lucrare provocatoare a unei echipe de academicieni europeni care spun că este prima explorare a ciupercii vii ca materie primă pentru „structuri monolitice” futuriste, ecologice, care revoluționează întregul mediu.

Ideea este un răspuns la perspectiva schimbărilor climatice catastrofale

„Ne propunem să dezvoltăm un substrat structural folosind ciuperca vie”, se arată în lucrare. „Clădirile vor auto-crește. Creșterea materialelor noastre de construcție din materiale biologice, conform teoriei, ar face ca construcția să fie mai puțin dependentă de combustibilii fosili și operațiunile miniere distructive pentru mediu”, a spus Han Wösten, un microbiolog al Universității din Utrecht din Olanda, coautor.

„Faptul că putem realiza materiale asemănătoare lemnului implică faptul că îl putem folosi pentru industria construcțiilor”. Alături de alte forme de materiale vii, arhitectura fungică nu este o idee nouă – alte grupuri de cercetare au explorat ideea creșterii materialelor de construcție din miceliu.

NASA, de exemplu, testează în prezent dacă ciuperca ar putea crește în solul marțian, ceea ce ar putea oferi agenției spațiale o modalitate ieftină de a crește habitatele spațiale la fața locului.

“Punctul de vânzare al materialelor noastre este că acesta este biodegradabil, contribuind astfel la crearea unei economii circulare”, a spus Wösten. “În același timp, nu ar trebui să se degradeze atunci când este folosit efectiv ca material de construcție. Putem să lucrăm în jurul acestui paradox aparent prin acoperirea materialului. De fapt, acoperim lemnul cu vopsea, uleiuri pentru a-l proteja împotriva degradării.” „S-ar putea să găsim o ciupercă care să creeze materiale asemănătoare lemnului, fără a fi nevoie de presare”, a spus el.

Chiar și cu un strat de acoperire, a explicat Wösten, obiectivul este menținerea arhitecturii fungice în viață – astfel încât un arhitect să o poată întineri și să declanșeze o creștere suplimentară în cazul în care ar fi necesare reparații sau alternanțe. Iar structura internă a ciupercii ar putea fi folosită pentru a înlocui lucrurile precum instalațiile sanitare, cablurile electrice sau alte nevoi logistice.

Important de reținut: aceste idei, precum multe din cercetările echipei, rămân destul de speculative

Andrew Adamatzky, informatician la Universitatea din Vestul Angliei, care a fost și co-autor al lucrării, a declarat că echipa lucrează la construirea de versiuni fungice ale circuitelor neuromorfe și a altor produse electronice. El a recunoscut că firele convenționale sunt mai ieftine și mai ușor de utilizat, dar a adăugat că „circuitele vii vor fi auto-crescute, auto-asamblate și auto-reparatoare, ceea ce niciun circuit tradițional nu poate face”.

„Aceasta este într-adevăr o provocare, dar o oportunitate reală de a explora modul în care clădirile ar putea crește singure, se vor auto-repara, adapta la modalitățile convenționale de producție a clădirilor”, a declarat Phil Ayres, coautor al lucrării de la Royal Academy Academy of Fine Arts, care vizează o economie circulară pentru construcții”, după cum relatează sciencealert.