Mult zgomot pentru nimic. Nu mă refer la tragica moarte a Anei Oros, sfâșiată de câini, ci la efectul produs de aceasta. Instituțiile se acuză reciproc, legile sunt făcute prost, iar controale la cei răspunzători de câinii comunitari nu există. Despăgubirile le vom plăti noi.
Vă amintiți de cazul băiețelului Ionuț Anghel, cu siguranță. A fost o dramă sfâșietoare în 2013. Nu numai pentru părinți ci și pentru comunitate, căci nu puteai concepe ca un copilaș dus într-un parc din București să fie omorât de o haită de câini. Mai puțini știu că, după ani de procese, proprietarul terenului cu câini a fost condamnat la doi ani cu executare, din care a efectuat opt luni. Instanța a decis și că administrația domeniului public a sectorului 2 este vinovată și că familia Anghel trebuie despăgubită. Și a fost. A primit, într-un final, 2,4 milioane de euro din bani publici, doar o parte mică fiind de la proprietarul terenului.
La fel se va proceda și în cazul Anei Oros, sfâșiată de câini pe un câmp din sectorul 6, de lângă Lacul Morii. Poliția și Parchetul București fac anchetă și vor stabili responsabilitățile conform legilor în vigoare. Legi și ordonanțe care nu prea sunt consultate și prezentate de media pentru a identifica responsabilități și pentru a încerca să nu se situeze nici de o parte, nici de alta, deoarece problema este complexă. Anchetatorii sunt cei care vor stabili cine sunt cei care nu și-au făcut treaba, fie că sunt de la ASPA, Primăria Capitalei, Primăria Sectorului 6, Poliția Animalelor din IGPR. Apoi instanțele vor stabili vinovățiile pentru moartea Anei Oros. La fel ca în cazul copilului Ionuț.
Deja soțul Anei Oros, Sorin Daraban, a avut o intervenție în fața presei în care a spus că trebuie ca vinovații să fie trași la răspundere și să plătească. Cu siguranță că se va constitui parte civilă în dosarul penal, va cere despăgubiri fiind și părintele și tutorele fiului minor al Anei.
"Bineînţeles toţi vinovaţii trebuie să plătească, indiferent de partea de vină şi de cantitatea de vină pe care o poartă sau forma prin care sunt responsabili. Ei trebuie traşi la răspundere pentru că aceste lucruri nu se pot repeta, este inadmisibil. Mai mult decât atât, autorităţile şi instituțiile statului trebuie să îşi facă datoria, pentru că ele de asta sunt înființate. Să-şi facă treaba, să caute vinovaţii şi să-i tragă la răspundere", a declarat Sorin Daraban.
Așadar, la sfârșitul proceselor, instituțiile statului vor fi cele ce vor plăti despăgubiri. Doar că acea sumă va fi dată din bugetul strâns din taxele și impozitele noastre. Acel câmp unde sălășuiesc maidanezii nu are un proprietar persoană fizică ca în cazul Ionuț Anghel.
Despre pasarea reponsabilităților între instituții am scris din prima zi în Evenimentul zilei, indicând primele acte legislative care fac referire la marea problemă a câinilor fără și cu stăpân și ce atribuții revin unor instituții ale statului. Se găsesc ușor pe net, pe site-ul ASPA, în legea Poliției Animalelor, în cea de funcționare a Poliției Locale sau căutând atribuțiile Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).
Din păcate, până și în cazul acesta tragic se manipulează groaznic politic, mediatic, și sunt ignorate aceste legi, regulamente, decizii. Multe opinii au adus în spațiul public războiul politic. USR știe să-și joace cartea pe această nenorocire, fiindcă gravitează în jurul ASPA și al Primăriei Capitalei, iar PNL și PSD se afundă ca peștele care a înghițit momeala.
Pe noi, contribuabilii, ne interesează cel mai tare ce se întâmplă cu banii alocați ASPA, ce ONG-uri mai există în București care sterilizează câini și ce sume primesc pentru asta, ce amenzi au dat Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Poliția Animalelor din IGPR (nominalizate în legi), ne interesează de ce la ASPA conducerea și funcționarii din birouri iau spor pentru muncă vătămătoare de 15% la fel ca 13 prinzători de câini și vreo 12 muncitorii necalificați de la adăposturi și șoferii. Ne interesează pentru că este vorba de bani care vin tot din buzunarele cetățenilor, inclusiv ai celor mușcați de maidanezii care au invadat unele zone ale metropolei. Ce fel de management e ăsta în care din circa 100 de angajați doar 25 muncesc efectiv la prinderea miilor de câini vagabonzi?
Dacă ne-am lua după lege, ar trebui să aflăm răspunsuri de la Consiliul General al Municipiului București și de la primarul Nicușor Dan care pune în aplicare hotărârile CGMB.
„Consiliile județene și Consiliul General al Municipiului București au obligația de a asigura cu caracter continuu și permanent servicii publice de adăpostire a animalelor ce fac obiect al ordinului de plasare în adăpost”, se scrie în Ordonanța de Urgență nr 175 din 14 octombrie 2020.
„Ordinul de plasare a animalului în adăpost se semnează în mod obligatoriu de către polițistul (n.r. din Poliția Română) care îl emite și se comunică entității responsabile cu prestarea serviciului de adăpostire a animalelor (n.r. ASPA), precum și deținătorului animalului, dacă acesta este cunoscut”, se mai menționează în același OUG.
Și atunci nu e firesc să ne întrebăm de ce-i plătim pe funcționarii aceștia și nu e firesc să ne revoltăm că tot noi vom plăti despăgubirile?
Abia aștept să văd cum se finalizează ancheta procurorului, pentru că în cazul japonezului omorât de câine în 2006, în Piața Victoriei, s-a făcut anchetă ca la carte. S-a recoltat și ADN din mușcătură, fire de păr din blană, s-au luat probe și de la câini găsiți în zonă. Așa a putut fi identificat celebrul câine Boschito, adoptat apoi de o familie din Germania chiar dacă a ucis un om. Vom vedea dacă în cazul Anei Oros s-au făcut aceleași lucruri, a existat același interes ca pentru japonez, că prea se bate monedă că a fost sfâșiată de câini de luptă.