Încă o tragedie, la numărul care parcă nu se mai sfârşeşte. De astă dată, în zi sfântă. De Crăciun. La ceva mai mult de o oră de mers de Bucureşti, la ieşirea din comuna prahoveană Tohani, ascunsă printre dealuri, pensiunea „Ferma Dacilor” a ars ca o torţă. Focul a luat cu el şi opt vieţi. Între care şi copii, unul dintre ei în vârstă de numai 11 ani.
După dezastru, a urmat filmul pe care deja îl cunoaştem. Episodul unu. Pledoaria „la lacrimă”, cum se spune la tribunal. Adică: „Doamne, ce nenorocire, chiar în ziua de Crăciun”. Media se întrece în a descoperi cele mai tari adjective pentru a ilustra ceea ce se petrecuse la Tohani. Transmisiuni de la faţa locului, cu vâlvătăi şi apoi ruine fumegânde, maşini de pompieri cu sirene urlând şi salvări care erau gata să calce reporterii în graba de a ajunge la faţa locului. Tot scenariul unui film de aventuri. Din nefericire, nu a fost film. Ci cruda realitate, cu opt vieţi curmate de vâlvătăi.
A urmat episodul al doilea al scenariului. Primele dezvăluiri, mai întâi pe surse, apoi confirmate cu ţârâita de autorităţi. Construcţia nu avea autorizaţie la incendiu. Excepţională descoperire. Ca şi când nu 80 la sută dintre clădirile din România ar fi în această situaţie, unele care adăpostesc şcoli, spitale sau instituţii ale statului! Apoi, o altă descoperire pe surse, confirmată după aceea de autorităţi. Clădirea nu avea aviz de construcţie. Adică a fost ridicată ilegal. Nu se mai spune de ce primăria din Tohani, în anii de când funcţionează pensiunea, nu a demolat-o, aşa cum face cu un amărât care-şi construieşte fără autorizaţie un veceu şi o magazie în fundul curţii, unde apare imediat excavatorul care le pune la pământ.
A urmat etapa a treia. La fel, dezvăluiri pe surse, confirmate apoi de autorităţi. Pompierii care ar fi trebuit să sancţioneze construcţia fără autorizaţie, când treceau pe acolo, în loc să o închidă, făceau hora veseliei. Chiolhanuri pe care „uitau” să le plătească. Ba, mai sărbătoreau şi evenimente din familie, că era gratis, nu? Mai apare şi ştirea că sindicatul poliţiştilor care are un protocol cu ferma aflată cu totul în afara legii şi pot merge acolo anchetatorii, cu bani puţini, şi mâncau şi beau mult.
Urmează în scenariu, reacţia încruntată a autorităţilor. Ce aţi mai auzit şi la Colectiv, la exploziile de la spitale, la explozia de la Crevedia, la prăbuşirea elicopterului în lacul Mamaia şi altele asemenea: „Vom lua măsuri ferme. Toleranţă zero faţă de aceste manifestări”. Raed Arafat se arată fără milă şi de data asta. A fost dat afară un pompier, care a aranjat să-şi serbeze fiu-său ziua de naştere acolo. Moca, desigur! În rest, „vom face totul”.
Justiția și șpaga
Etapa următoare a scenariului este cea în care vorbeşte Justiţia. Tot aşa, mai întâi pe surse, apoi confirmate de autorităţi. DNA deschisese un dosar penal în legătură cu Ferma Dacilor, dar a fost închis, după trei ani de anchetă şi de chiolhanuri gratuite, fix anul acesta. Acum, va fi redeschis. Mai ales că are o nouă piesă grea. O pompieroaică, văzută de colegi cum scotea din portbagajul maşinii de serviciu şi o transporta în al ei, o ladă cu sticle de vin. Asta da şpagă, într-o zonă vini-viticolă celebră. Merită să redeschizi un dosar, închis pentru că nu a constatat nimic din ceea ce a dus la moartea a opt oameni care au ars de vii. Nu ni se spune însă dacă procurorul care l-a închis este acum cercetat de Secţia de procurori a CSM şi, mai ales, care au fost motivele pentru care l-a închis.
Şi cam aici se termină scenariul. Cu dosarul care ori va fi din nou închis, mai încolo, când se va mai uita de eveniment, sau când o altă tragedie va capta atenţia publicului şi aceasta va fi uitată, ori când faptele se vor prescrie.
„Vor continua nenorocirile, dacă nu se va tăia răul de la rădăcină”
V-am făcut tot acest desfăşurător al ultimului film tragic pe care l-a vizionat România în ziua de Crăciun, pentru că el se repetă mereu după câte o tragedie. Iar rezultatul este cel pe care îl ştim cu toţii. Nenorocirile se tot înşiruie, într-o succesiune blestemată, care ia vieţi omeneşti.
Şi vor continua nenorocirile, dacă nu se va tăia răul de la rădăcină. Să rămânem la Ferma Dacilor. Este unul din locurile ascunse de privirile indiscrete, unde se petrec chiolhanuri la care participă mahării locali şi, câteodată, dacă sunt prin zonă, mahări de la Bucureşti. Sunt mult mai dese astfel de stabilimente în jurul Capitalei şi a celorlalte oraşe mari ale ţării.
Șmecherii care ocupă funcţii la stat
Nu este vorba despre milionarii de carton, care sunt abonaţi la contractele cu statul. „Oameni de afaceri” care petrec în paradisuri exotice, unde hotelurile nu iau foc, sau dacă iau, nu moare nimeni, pentru că au instalaţii performante de stingere a flăcărilor. Ci şmecherii care ocupă funcţii la stat. Cărora nu le mai ajung salariile şi pensiile nesimţite. Care obişnuiesc să bea şi să mănânce pe gratis, de parcă ar fi pe moşia lor. Care îşi şpăguiesc şefii, invitându-i la câte o petrecere cu lăutari, unde nu costă nimic.
La stabilimentul de lângă Tohani, şi-au pierdut viaţa opt oameni, pentru că toţi cei care ar fi trebuit să închidă şandramaua, veneau acolo nu să controleze şi să ia măsuri, ci să bea şi să mănâne pe gratis. Mai sunt şi astfel de locuri în Prahova, că este aproape de Bucureşti, ajungi imediat dacă eşti şef pe la o instituţie centrală şi ai chef de un şpriţ greu. Iar informaţiile noastre spun că după tragedie în celelalte rămase în picioare a fost iureş mare.
La Giurgiu, tot lângă Bucureşti, fete de 13 ani de la casa de copii rămân gravide, pentru că şi acolo se închid ochii contra şpriţuri gratis şi şpăgi.
Aşa că, până aceste cuibuşoare de nebunii ascunse de ochii lumii, nu vor intra în legalitate sau nu vor fi închise, vom continua să numărăm la tragedii. Şi este numai un segment din întreg tabloul de fărădelegi, care costă vieţi omeneşti.