Vom avea asigurare de bază la sănătate şi una suplimentară, în funcţie de serviciile dorite. Casele de sănătate vor alerga după pacienţi şi nu invers.
Sănătatea a primit doar 300 de milioane de lei prin rectificare bugetară şi promisiunea că restul de bani va veni pe măsură ce se va da drumul reformei care să pună punct cheltuielilor aberante. Deşi un raport al comisiei prezidenţiale trasa încă din 2008 premisele "Marii Reforme", autorităţile au început abia în ceasul al doisprezecelea să ia în calcul aceste măsuri, sub presiunea Fondului Monetar Internaţional. Până la sfârşitul anului, comisia prezidenţială va înainta raportul către Guvern, astfel încât de anul viitor să înceapă serios schimbarea la faţă a Sănătăţii. Un astfel de proiect îndrăzneţ prevede fragmentarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în mai multe case private, care "se vor bate" pe asiguraţi, oferindu-le pachete de servicii atractive, şi privatizarea spitalelor care "stau cu mâna întinsă" la stat. Asigurare de bază şi "full-option" Conform noii legi a Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) va rămâne depozitarul banilor, pe care îi va împărţi caselor de asigurări private. Acestea vor oferi, pe lângă un pachet de servicii medicale minimal pentru toţi asiguraţii, pachete de servicii suplimentare. În funcţie de nevoi, pacienţii vor putea alege cea mai bună ofertă. "Va fi ca la asigurările la maşină. Va exista o asigurare obligatorie, care oferă nişte servicii de bază şi o asigurare full-option, pentru cei care mai doresc ceva în plus. Pachetul minim oferă atât, dacă îţi convine de bine, dacă nu, mai dai 5 lei în plus şi îţi mai dau şi stomatologie, şi chirurgie etc. Însă acele servicii vor fi garantate, nu ca acum, când ţi se promit multe, dar, dacă te duci în spital nu ţi se dă nimic", ne-a declarat Virgil Păunescu, consilier prezidenţial pe probleme de sănătate. Servicii medicale de bază în limita a 200 de euro În acest moment, există un monopol al statului pe asigurările de sănătate, iar pacienţii nu au de unde să aleagă. "Casele vor alerga după asiguraţi, nu asi guraţii după case. Cu cât vor atrage mai mulţi asiguraţi, cu atât vor primi mai mulţi bani de la CNAS. Asiguratorii se vor bate pe pacienţi sănătoşi, pentru că nu consumă mult, dar nu vor putea refuza nici pacienţii bolnavi care consumă mai mult, pentru că nu va permite legea. Dar ei îşi vor amortiza cheltuielile cu banii rămaşi de la cei sănătoşi, care nu consumă toate serviciile", adaugă Păunescu. Cotizaţia actuală la fondul de asigurări de sănătate nu va creşte, iar ea se va regăsi în pachetul minimal de servicii, care va fi elaborat de CNAS şi Ministerul Sănătăţii şi va cuprinde servicii medicale de bază în limita a 200 de euro (contribuţia anuală pe cap de asigurat). O altă măsură prevăzută în raportul comisiei prezidenţiale este privatizarea spitalelor: depolitizarea şi transformarea lor în societăţi comerciale, care "să drămuiască" foarte bine banii primiţi şi să angajeze medici buni pe salarii competitive. "Casele de asigurări private nu vor fugi doar după pacienţi, ci şi după medici buni care să aibă lipici la pacienţi. Practic, atunci când îmi aleg casa de asigurări, îi întreb cu ce spitale şi cu ce medici au contract, în caz că am nevoie de o operaţie", exemplică Păunescu. Planul de afaceri bate pilele Spitalele vor ieşi de sub legea finanţelor publice, iar medicii îşi vor putea negocia salarii mai mari. Pacienţii vor fi consultaţi conform unor ghiduri de tratament, iar achiziţiile se vor face după nişte protocoale care nu lasă loc de interpretări.
"În prezent, spitalul care are nevoie de bani întinde mâna la minister. Cine are pile primeşte, cine nu, nu. Managerul va învăţa să nu mai stea cu mâna întinsă, ci să-şi facă un plan de business, să se prezinte cu el la bancă", consideră consilierul prezidenţial. Părerile sunt însă împărţite în rândul actualilor şi foştilor manageri de spitale. "În acest moment, managerii sunt mână largă. Privatizarea ar însemna respectarea unor indicatori de consum, protocoale, ghiduri de tratament, achiziţia celor mai ieftine produse de pe piaţă. De asemenea, medicii vor fi plătiţi mai bine şi asta se va reflecta în calitatea serviciilor", consideră fostul manager al Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti, prof. dr. Gheorghe Iana. "Nu există mentalitate colectivă ca să aplici proiectul" Deşi admite că privatizarea va eficientiza sistemul, managerul Spitalului Colentina, dr. Bogdan Andreescu crede că reforma este de domeniu SF. "Nu cred că există voinţa politică necesară, nu există oameni care să realizeze un cadru legislativ coerent pentru implementarea acestui proiect, nu există o mentalitate colectivă a poporului român şi nu se va putea trece de rezistenţa din interirorul sistemului medical", este de părere Andreescu. "Va fi ca la asigurările la maşină. Va exista o asigurare obligatorie, care oferă servicii de bază şi o asigurare full-option, dacă vrei ceva în plus.“ VIRGIL PĂUNESCU, consilier prezidenţial 200 de euro pe an va fi contravaloarea pachetului minim de servicii medicale