Dreptul la un proces echitabil. La mai bine de o lună şi jumătate de la cea mai mediatizată eliberare din arest din ultimii ani, magistraţii Curţii de Apel au oferit, ieri, şi motivarea deciziei în cazul Ioanei Maria Vlas.
În fapt, judecătorii Curţii de Apel au preluat mare parte din argumentele magistraţilor Tribunalului Bucureşti, cei care deciseseră, în primă fază, eliberarea lui Vlas. Concret, temelia hotărârii Curţii a fost clădită pe Convenţia pentru Drepturile Omului, care stipulează, printre altele, că „orice persoană arestată sau deţinută are dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil sau eliberată în cursul procedurii“.
Un alt element important ce a condus, în final, la eliberarea Ioanei Vlas a fost pledoaria avocatei acesteia, cea care a insistat pe trei coordonate: numărul mare de părţi vătămate din dosarul „FNA“ (şi, implicit, imposibilitatea ca doar clienta sa să fie vinovată în acest caz), starea precară de sănătate a inculpatei şi faptul că aceasta a contribuit esenţial la aflarea adevărului, colaborând cu organele de anchetă.
În schimb, prin înlocuirea măsurii arestării preventive cu interdicţia de a părăsi ţara, judecătorii i-au impus Ioanei Vlas o serie de cinci condiţii. Aceasta este obligată să se prezinte, atât în instanţă de fiecare dată când este solicitată, cât şi la secţia de poliţie în raza căreia îşi are domiciliul, conform programului de supraveghere.
Magistraţii Curţii de Apel au mai apreciat că procesul privind prăbuşirea FNA se va desfăşura destul de lent şi în continuare, din cauza numărului mare de investitori.
Recomandările noastre
