Sebastian Vlădescu, fost ministru de finanţe, susţine că nici un guvern din care a făcut parte nu a avut nici măcar intenţia să furnizeze informaţii eronate către biroul de statistică al UE.
România nu se joacă cu cifrele, susţine Sebastian Vlădescu, fost ministru de finanţe, referitor la dubiile exprimate de Eurostat în legătură cu datele statistice transmise de autorităţile române. "Nici un guvern din care am făcut parte nu a transmis date false, eronate la Eurostat, pentru a crea senzaţia că deficitul bugetar e altul decât cel care există", a declarat, pentru EVZ, Vlădescu, cel care a ocupat fotoliul de ministru al finanţelor în anii 2005-2007 şi 2009-2010.
Mai mult, "nici măcar nu ne-a trecut prin cap să ne jucăm cu cifrele", precizează el. Fostul oficial guvernamental spune că, dacă a existat vreo eroare în transmiterea cifrelor, este o problemă de statistică ce se corectează în timp.
Ce ne reproşează Eurostat
"Eurostat îşi exprimă rezerva în privinţa calităţii datelor raportate de România, din cauza incertitudinilor cu privire la influenţa unor companii de stat asupra deficitului bugetar, cu privire la raportarea făcută la categoriile ESA 95 «alte conturi de intrări-ieşiri», cu privire la natura şi impactul unor tranzacţii financiare şi cu privire la consolidarea fluxurilor intraguvernamentale", potrivit unui comunicat publicat, marţi, de Eurostat.
Reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică (INS) care, alături de Banca Naţională (BNR) şi Finanţe, au transmis cifrele la biroul statistic european, au explicat că MFP a demarat deja verificările pentru a descoperi discrepanţele dintre conturile fi nanciare şi nefinanciare ale CFR Infrastructură şi SC Termoelectrica SA.
Potrivit INS, principalele dubii ale Eurostat ar fi legate de aceste două companii. Oficialii INS au spus că situaţiile au fost elaborate de INS, MFP şi BNR, "conform metodologiei europene ESA 95, pe baza datelor raportate în contul de profit şi pierdere şi a celor din bilanţul contabil pe perioada 2007-2009, iar pentru anul 2010 au fost făcute estimări, deoarece contul de profit şi pierdere, respectiv bilanţul au termen de depunere ulterior datei de transmitere a notificării".
Sebastian Vlădescu spune că datele privind contul de profit şi pierdere sunt cele din bilanţul companiilor. "Îmi vine greu să cred că aceste companii s-au jucat cu bilanţurile timp de trei ani", precizează fostul ministru.
Consecinţe de imagine
Care ar fi consecinţele pentru România, dacă s-ar constata că unele date au fost transmise sau încadrate greşit? "Asupra României nu va fi nicio consecinţă. Eventual, dacă se face foarte mult tam-tam, va fi una de imagine", este de părere Vlădescu. Iar deficitul bugetar ar putea fi influenţat de bilanţurile celor două companii de stat cu circa 0,01 puncte, precizează el.
Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, a declarat că cifrele privind deficitul bugetar transmise de România către Eurostat sunt corecte şi acceptate de FMI şi de Comisia Europeană, potrivit Agerpres.