Vitamine naturale în locul pastilelor

Antioxidanţii din legume şi fructe apără organismul de boli mai bine decât cei artificiali, din capsule.

Suplimentele pe bază de antioxidanţi nu sunt chiar atât de eficiente cum se credea până acum, arată un studiu recent al cercetătorilor danezi de la Universitatea Copenhaga. Rezultatele cercetării au arătat că suplimentele nu au un rol important în prelungirea vieţii, cum arătau studiile anterioare.

Mai mult, specialiştii avertizează că aceste suplimente sunt mai greu asimilate de organsim şi cresc riscul de deces cu 16% vitamina A, cu 4% vitamina E şi cu 7% vitamina C. Mai eficienţi şi mai siguri sunt antioxidanţii naturali din fructe şi legume.

Antioxidanţii neutralizează compuşii nocivi

Antioxidanţii sunt substanţe, fie ele vitamine sau minerale, care ajută organismul să lupte împotriva produşilor nocivi rezultaţi în urma reacţiilor chimice din corp, numiţi radicali liberi. „Aceştia au nevoie de oxigen pentru a se neutraliza şi astfel asupra organismului se exercită în permanenţă un stres oxidativ. Când agresiunea e prea puternică, aceasta determină leziuni celulare multiple, cu rol important în apariţia cancerului“, explică doctorul Radu Voiosu, medic primar gastroenterolog, vicepreşedinte al Societăţii Române de Gastroenterologie.

Organismul uman produce în mod natural antioxidanţi care inhibă acţiunea radicalilor liberi. Când stresul oxidativ este prea mare, situaţie întâlnită în cazul persoanelor care fac un efort fizic sau intelectual mai mare sau care locuiesc în oraşe aglomerate şi poluate, corpul trebuie ajutat cu antioxidanţi din exterior.

„Sunt trei antioxidanţi principali: vitaminele A, C şi E, care se găsesc atât în fructe şi legume, dar şi în medicamente. Din punct de vedere al structurii chimice, antioxidanţii artificiali şi naturali sunt identici. S-a constatat însă că cei naturali sunt mai bine utilizaţi de organism“, spune doctorul Voiosu.

Fructele şi legumele închise la culoare, de tipul roşiilor, fructelor de pădure, afinelor sau morcovilor au conţinutul cel mai mare de antioxidanţi. „Din alimentaţie este bine să luăm principalii antioxidanţi, cum sunt vitaminele sau mineralele (magneziul, fosforul sau calciul).

Elemente precum zincul sau seleniul, şi ele cu o acţiune puternic antioxidantă, le putem lua din preparate speciale care sunt pe piaţă“, spune profesorul Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.

O jumătate de kilogram de legume zilnic

Pentru ca organismul să-şi ia exact cantitatea de care are nevoie de antioxidanţi, specialiştii îţi recomandă să consumi cât mai multe fructe şi legume într-o zi. „Dacă mănânci o jumătate de kilogram de legume zilnic, organismul va lua atât cât are el nevoie“, subliniază profesorul Mencinicopschi. Suplimentele sunt indicate în situaţii speciale, cum sunt sarcina, efortul fizic susţinut sau convalescenţa.

Mănâncă fructele imediat după ce le-ai curăţat

Cel mai important antioxidant, vitamina C sau acidul ascorbic, e inactivat într-un timp foarte scurt în urma expunerii la aer. De aceea, consumă fructele sau legumele care conţin această vitamină la scurt timp după ce le-ai tăiat sau le-ai curăţat de coajă.

De asemenea, şi fierberea alimentelor este dăunătoare, deoarece orice procedeu de încălzire la peste 60 de grade Celsius inactivează acest antioxidant. Măceşele, ardeiul, vişinele sau merele au cea mai mare cantitate de acid ascorbic, mult mai mare decât cunoscutele citrice.

Celălalt antioxidant esenţial, vitamina A, se găseşte în legume, unt şi ficat. Vitamina E se regăseşte în uleiuri, făină, nuci şi unele produse lactate.

ALTERNATIVĂ

Ulei de măsline, produse din soia, ciocolată neagră

Suplimentele cu antioxidanţi mai pot fi înlocuite cu ulei de măsline, produse din soia sau ciocolată neagră. Fitoestrogenii regăsiţi în soia şi hidroxitirosolul din măsline au rol antioxidant, scăzând colesterolul rău (LDL), în timp ce licopenul din roşii luptă împotriva cancerului. „Epicatechina din ceai, vin roşu şi ciocolata neagră are proprietăţi antioxidante şi antimutagene (protejează de mutaţii)“, adaugă doctorul Radu Voiosu.