Viaţa şi opera părintelui psihanalizei, precum şi un portret al vremurilor în care acesta a trăit şi pe care le-a influenţat covârşitor sunt prezentate în documentarul „Sigmund Freud”.
Sigmund Freud, considerat unanim părintele psihanalizei, a descoperit, pornind de la propriile- i experienţe, principalele teme ale psihanalizei şi a impus treptat practica psihanalizei ca psihoterapie a nevrozelor. Evreu stabilit în Viena, Freud a publicat în 1899 principala sa lucrare, „Interpretarea viselor”, prima carte ştiinţifică dedicată interpretării viselor, îmbogăţită constant de autor în ediţii succesive.
„Calea regală” spre autocunoaştere
„Viaţa mea nu este separată de psihanaliză”, spunea Freud, care analiza în această carte propriile-i vise, prezentând etapele naşterii acestora în încercarea de a explica structura psihicului uman. Omul de ştiinţă spunea despre vis că este „calea regală spre cunoaşterea inconştientului”.
Inconştientul, subconştientul, refularea, complexul lui Oedip, mecanismele uitării, sexualitatea infantilă sunt teme importante descoperite de Freud, care au devenit repere ale culturii generale legate de psihic.
Clivaj în lumea ştiinţifică
Teoriile sale au marcat lumea ştiinţifică a vremii şi au dus la numeroase rupturi în interiorul acesteia. Mulţi dintre susţinătorii săi iniţiali s-au situat ulterior pe poziţii adverse, ridicând obiecţii la teoriile psihanalitice impuse de Freud. Acesta a fost cazul lui C.G. Jung, părintele psihologiei analitice, sau cel al lui Alfred Adler (psihologia individuală).
Cazul cocaina
În 1884, Freud descoperea proprietăţile analgezice ale cocainei. De reţinut e faptul că, la vremea aceea, drogul nu era interzis şi nici nu se cunoşteau efectele sale nocive. Freud însuşi folosea cocaina drept tonifiant, pentru a-şi trata depresiile. A prescris-o însă amicului său Fleischl, care era morfinoman, agravându-i situaţia. Astfel, a ajuns ţinta criticilor virulente în mediile medicale.
„De ce războiul?”
Originile evreieşti şi poziţia sa explicit antisemită i-au atras o serie de necazuri în timpul războiului. În 1933, Sigmund Freud iniţia o coprespondenţă cu Albert Einstein, pe subiectul „De ce războiul?”. Drept urmare, naziştii aveau să ardă operele lui Freud la Berlin. Roosevelt şi Mussolini, aliaţii savantului
La 13 martie 1938, avea loc anexarea Austriei de către Germania. Casa lui Freud şi sediul Asociaţiei Vieneze de Psihanaliză au fost percheziţionate, iar Anna Freud, fiica omului de ştiinţă (Freud a avut cinci copii - trei fete şi doi băieţi), a fost arestată şi interogată la Gestapo. Franklin Roosevelt, preşedintele american, şi Benito Mussolini, dictatorul fascist al Italiei, au intervenit în favoarea savantului, iar, o lună mai târziu, acesta, însoţit de familie, a emigrat în Anglia.
În septembrie 1939, Freud îşi găseşte sfârşitul, răpus de un cancer la maxilar.
JOI, 20.00, VIASAT HISTORY