Vise de pace. Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat recent că Statele Unite și aliații săi sugerează Moscovei să înceapă discuții de pace în Ucraina pentru că nu au reușit să învingă forțele rusești.
Vise de pace. În ajun de Crăciun, „New York Times“ comenta: „cel puțin din septembrie, Putin a semnalat prin intermediari că este dispus să se ajungă la o încetare a focului”. Ce se întâmplă? Ce va urma?
Sloganul Revelionului.
Moscova nu a renunțat la ofensiva de pe cursul inferior al Niprului, pe care o dorește a fi ”un punct de cotitură precum Stalingradul”. Pregătirea acestei ofensive a fost ordonată încă din toamnă de domnul Putin, cu prilejul vizitelor sale repetate la Comandamentul de la Rostov-pe-Don.
În pregătirea noii ofensive, sloganul Revelionului a fost lansat, în weekend, de principalul propagandist al Kremlinului, Soloviov: „Armata noastră a devenit cea mai bună armată din lume, fără îndoială!”
Iar în prima zi a noului an, Vladimir Putin a vizitat spitalul militar din Moscova, prilej cu care a declarat că „tocmai se schimbă în favoarea Rusiei cursul războiului din Ucraina”. Anunțând iminența unor noi și nebănuite victorii, propaganda regimului încearcă să amelioreze starea de spirit a populației.
Miliția face razii pe șantiere
Într-adevăr, începând din octombrie, datele sociometrice au început să indice o schimbare importantă în rândul opiniei publice din Rusia: pentru prima dată, 74% din respondenți se pronunță pentru găsirea unei soluții de pace. Numai 10 până la 15% dintre ruși susțin activ războiul. Această schimbare a stării de spirit se amplifică, alimentată de raidurile din ce în ce mai numeroase ale Miliției.
Sunt căutați tinerii care se sustrag recrutării – aceștia, în mod grăitor, se bucură de simpatia a aproape jumătate din populație. Încercând să nu alarmeze prea tare opinia publică, în ultimele zile Miliția face razii pe șantiere, căutând cetățeni străini fără forme legale, din republicile central-asiatice: nimeni nu le poartă grija.
Aceștia sunt reținuți, recrutați și trimiși pe front. Efectul nu este cel scontat: se discută intens, la Moscova, razia efectuată de Miliție la depozitele Wildberries, cel mai mare magazin online din Rusia, soldată cu reținerea și recrutarea mai tuturor angajaților, ceea ce a determinat închiderea sitului de cumpărături chiar în prag de Revelion.
Perspectiva mobilizării.
Îngrijorarea publicului, sursă a percepției negative privind continuarea războiului, a fost alimentată și de mass media, care a difuzat afirmația președintelui Putin în discuția cu președintele chinez Xi Jinping: „Războiul va mai dura cel puțin cinci ani!”. Pentru covârșitoarea majoritate a rușilor asta înseamnă că, după mobilizarea economiei, urmează în primăvară chemarea sub arme a tinerilor, perspectivă îngrijorătoare alimentată și de activitatea febrilă a Dumei de Stat.
În ultimele zile, Legislativul rus a crescut limita de vârstă pentru recrutare de la 27 la 30 de ani, a crescut limita de vârstă pentru rezerviști cu 5 ani (spre exemplu, de la 55 de ani la 60 de ani pentru ofițerii inferiori rezerviști) și a anulat scutirile de recrutare de care se bucurau managerii din întreprinderi.
Neliniștea e alimentată și de declarațiile unor lideri politici, pe care perspectiva unui măcel generalizat pare să-i bucure nespus. Astfel, Andrei Kartapolov, președintele Comisiei de Apărare din Dumă, declara mai deunăzi: „Aceste legi au fost scrise pentru un război mare, pentru mobilizarea generală. Și simțim venind un război mare!”
Putin a devenit conștient de evoluția negativă a stării de spirit a populației
Afirmațiile sale au fost reluate imediat, la Televiziunea de Stat, de fosta deputată Elena Panina: „Vedem din ce în ce mai limpede că Occidentul, în primul rând Statele Unite, pregătesc un mare, mare război, un război mondial! Statele Unite pregătesc un mare război mondial prin instituțiile NATO!”
Iar pentru a contracara impresia negativă creată, regimul a pus în circulație zvonul că se intenționează formarea a trei corpuri de armată (cca 150.000 militari) compuse din străini, insinuând că nu se va recurge la temuta mobilizare generală.
În ultima vreme, chiar și domnul Putin a devenit conștient de evoluția negativă a stării de spirit a populației, ceea ce îl determină să se prezinte ca ”promotor al păcii”. La 1 ianuarie, dânsul a declarat că „vrem să punem capăt războiului, dar numai în condițiile noastre”.
Criza ”salatei Olivier”.
Încercarea domnului Putin de a poza în ”campion al păcii” nu este credibilă în plan intern. Astfel, în prag de Revelion a survenit ”criza salatei de boeuf”: o întrerupere a aprovizionării cu ouă, care a ajuns să fie discutată îndelung la Televiziunea de Stat. Regimul a angrenat Procuratura în ”rezolvarea” crizei, dar situația s-a agravat printr-o scumpire generalizată a alimentelor.
Oamenii nu se mai tem să-și afirme public nemulțumirea: "Este oribil ce se întâmplă cu prețurile! Nu doar la ouă, ci la toate produsele", îndrăznea să declare recent, de față cu camera de televiziune, Elizaveta Chalayevskaya, o pensionară de 76 de ani.
Pe fondul deteriorării stării de spirit, populația consideră că situația se datorează, de fapt, continuării războiului. Mass media, chiar din Rusia, îndrăznește să comenteze că creșterea prețurilor la ouă în special și alimente în general este o consecință a scumpirii nutrețurilor pentru păsări și a produselor veterinare, ca urmare a sancțiunilor impuse de Occident.
Degeaba se străduiește șef-propagandistul Vladimir Soloviov să-i convingă pe ruși că „nimeni nu se aștepta, dar economia noastră este acum cea mai puternică economie a Europei, e pe cale să ajungă din urmă Japonia, îi călcăm pe urme!” Această lipsă de credibilitate se răsfrânge asupra declarațiilor ”pacifiste” ale președintelui: privind cum barajele de Miliție opresc și legitimează tinerii pe stradă, pentru a-i trimite la centrele de recrutare, rușilor nu prea le vine a crede că, brusc, Kremlinul ”luptă pentru pace”.
Orbán și poporul rus pacea ne-au adus!
În schimb, încercarea domnului Putin de a poza în ”campion al păcii” a avut un succes nebănuit în plan extern. În ajun de Crăciun, „New York Times“ comenta: „cel puțin din septembrie, Putin a semnalat prin intermediari că este dispus să se ajungă la o încetare a focului care să oprească luptele de pe frontul actual, asta fiind departe de ambițiile sale de a domina Ucraina, după cum afirmă doi foști înalți oficiali ruși apropiați Kremlinului, precum și oficiali americani și străini care au primit un asemenea mesaj din partea emisarilor lui Putin”.
Semnalele au venit prin mai multe canale, „inclusiv prin intermediul unor guverne străine care au legături atât cu Statele Unite, cât și cu Rusia”. Este o referire destul de transparentă la domnul Viktor Orbán, prim-ministrul ungar care a chiulit de la o întâlnire a liderilor UE pentru a avea o întrevedere cu Vladimir Putin, la Beijing. Apoi domnul Orbán s-a deplasat val-vârtej în SUA, unde a transmis că președintele rus „nu mai cere îndepărtarea guvernului lui Zelenski” și acceptă menținerea suveranității Ucrainei, cerând însă 20% din teritoriu și interzicând orice apropiere a Kievului de NATO.
Imediat, președintele leton Edgars Rinkevics a luat atitudine într-un interviu pentru The Times: domnul Putin „nu a onorat niciodată niciun acord și le-a încălcat imediat ce a văzut că nu îi convin". Totuși, falsa campanie pacifistă a continuat până când Congresul SUA a fost convins să plece în vacanță lăsând baltă finanțarea Ucrainei. Apar astfel condiții optime pentru declanșarea ofensivei ruse, preconizată pentru primele zile ale Noului An.
Un 23 August ucrainean?
Nu numai rușii sunt sătui de război, ci și ucrainenii. Chiar unii comandanți militari de rang înalt îl acuză pe președintele Zelenski că a acceptat, la presiunile Occidentului, să pornească în vară contraofensiva, fără a avea asigurată acoperirea aeriană, tehnica blindată și muniția de artilerie necesare.
Aceste acuze s-au exacerbat după plecarea în vacanță de Crăciun a Congresului SUA și eșecul Uniunii Europene de a adopta un plan de ajutorare a Ucrainei, ca urmare a strădaniilor aceluiași Viktor Orbán.
A apărut impresia că Ucraina este definitiv abandonată de sprijinitorii săi, punct de vedere întărit și de declarațiile militarilor din Germania, Polonia, Belgia, Olanda – care par a se pregăti pentru ce va urma după prăbușirea Ucrainei. Spre exemplu, Polonia a comandat deja armament de 66 miliarde $, apreciind că într-un an sau doi se va confrunta cu Armata rusă.
Evident, situația a generat o profundă neliniște la Kiev, iar purtătorul de cuvânt al acestei stări de spirit este fostul consilier prezidențial Alexei Arestovici, care sugerează necesitatea unui ”23 August ucrainean”: întoarcerea armelor împotriva Occidentului.
„Front comun împotriva Occidentului”
Într-adevăr, circumstanțele sunt tulburător de asemănătoare. În februarie 1944, cu prilejul întâlnirii la nivel înalt de la Salzburg, Germania a refuzat să furnizeze României armamentul antitanc contractat și plătit.
În schimb, a promis că două divizii germane de tancuri - Grossdeutschland și 24 Panzer – vor rămâne în zona Iași, pentru a zădărnici orice ofensivă a Armatei ruso-sovietice. În iulie, după debarcarea din Normandia, Germania și-a uitat promisiunea, retrăgând din România cele două divizii. Cu frontul descoperit prin abandonarea aliaților, Regele Mihai a trebuit să găsească o soluție politică.
În mod similar, domnul Arestovici cere acum ca Ucraina „să renunțe la planul de a face parte din Occident”: „Ce câștigăm din asta, atât Rusia, cât și Ucraina?... Pentru că tutorilor noștri din comitetele de la Bruxelles și Washington le-a plăcut de noi și ne aplaudă ca pe două maimuțe care se înjunghie una pe alta? Vladimir Vladimirovici, să facem pace. Însă într-un mod inteligent: vom face un front comun împotriva Occidentului.”
Domnul Arestovici nu pare a fi conștient de precedent. Îi sugerăm să arunce o privire asupra Istoriei, pentru a vedea ce s-a ales de Regatul României, de Regele Mihai și de poporul român, după ce au făcut ”front comun” cu Moscova în războiul antihitlerist...
”Marele Plan”.
Cei care, în Occident, se lasă momiți de promisiunile de ”pace” ale Moscovei nu par a-și da seama că un 23 August ucrainean ar avea efecte globale, comparabile cu căderea Saigonului (1975) sau prăbușirea Iranului imperial (1979). Fiindcă, așa cum am văzut, domnul Putin susține morțiș că "va fi pace numai atunci când ne vom atinge obiectivele".
Dar care anume ar fi aceste obiective? După Televiziunea de Stat rusă, Kremlinul are în vedere redesenarea hărții Europei. Reamintesc comentariile lui Vladimir Soloviov, propagandistul-vedetă al Kremlinului: „Să facem un teritoriu neutru din această Europă centrală, un loc foarte bun de altfel, să facem un teritoriu austro-ungar. Să reînviem marea Austro-Ungaria... de la Polonia la Mediterană, la Balcani!”
Aceste semnale sunt luate foarte în serios în cadrul NATO. Spre exemplu, Serviciului Estonian de Informații Externe apreciază că „scopul strategic al Rusiei rămâne subjugarea Ucrainei și schimbarea arhitecturii de securitate în Europa.” În ultima vreme, rușii nici nu mai ascund detaliile ”Marelui Plan”, care sunt prezentate explicit într-un text care este tradus și în ”dulcele grai nistrean”, pe care-l reproducem cu greșeli cu tot:
„Mingea e la Washington”.
Întâlnire secretă între capii serviciilor americane și ruse - vineri 22.12.2023 în locația Washington DC. . Subiect - capitularea lui Zelenski vs. renunțarea Rusiei de a ocupa întreaga Ukraina . Rusia are pregătită o armată de cca 150.000 de soldați, compusă din coreeni, iranieni și ceceni, echipați cu tehnici sofisticate , ce poate ataca centrul Ucrainei dinspre Belarus, cu ținta Kiev.
O astfel de lovitură, combinată cu ofensiva trupelor aflate în zona de est, ar însemna prăbușirea întregii rezistențe a armatei ucrainiene și aliaților (Polonia a retras deja toți cei 6000 de combatanți, ai brigăzii speciale) !
Condițiile Rusiei sunt clare: urmează secesiunea Ucrainei. Polonia urmează să primească Galicia (5 milioane de etnici polonezi) ,ea urmând să retrocedeze parte din Silezia Germaniei. Rusia păstrează cele 5 județe din est inclusiv Crimeea, Ungaria urmează să recupereze cele 3 județe, iar România - Bucovina de nord. Astfel Rusia, pune în afara executării, planul american al clanului Biden, de a extinde NAT0 în Ucraina.
Rușii au fost foarte intransigenți, în cadrul discuțiilor, iar acum Casa Albă trebuie să răspundă. Urmează să vedem ce va urma.”
Patru pași pentru prăbușirea frontierelor.
Rezultă că, în planurile Kremlinului, primul obiectiv este dezmembrarea Ucrainei, prin cedarea către Rusia a Crimeii și a 5 ”județe”; prin cedarea ”Galiciei” către Polonia; prin cedarea către Ungaria a alte 3 ”județe”. Ni se promite și nouă Bucovina de Nord.
În esență, Regimul Putin urmărește, în această primă etapă, să determine cât mai multe State din Europa să colaboreze la acțiunile Rusiei de încălcare a Dreptului Internațional. Iar odată demolate Tratatele Europene și Actul Final de la Helsinki, urmează etapa a doua.
Prin „retrocedarea unei părți din Silezia Germaniei” se urmărește reconstituirea situației explozive existente în august 1939, în preziua celui de-al doilea război mondial. Evident Rusia știe că Polonia nu va accepta niciodată să cedeze altui Stat teritorii locuite azi de milioane de polonezi, ca atare Varșovia va trebui forțată să accepte, prin presiuni militare rusești în folosul Germaniei: reeditarea Pactului Stalin – Hitler din 23 august 1939. Și, ca și în cazul Pactului amintit, mituită cu câștiguri teritoriale, Ungaria va aplauda.
„Fantoma vechiului Imperiu”
Odată ce Ucraina și Polonia vor fi fost ”rezolvate”, urmează restul Statelor din regiune. Precum vedem din susținerile Televiziunii de Stat ruse, soluția avută în vedere este refacerea Austro-Ungariei, în teritoriul său istoric, de dinainte de 1914, prin ”retrocedarea” Galiției (de la Polonia), Bucovinei și Transilvaniei (de la România), prin lichidarea Slovaciei, a Serbiei și a „întregii zone a fostei Iugoslavii”. S-ar forma astfel „un teritoriu neutru ... un teritoriu austro-ungar... de la Polonia la Mediterană, la Balcani”.
Evident, un asemenea ”teritoriu neutru” nu ar fi viabil, așa cum Austro-Ungaria nu s-a dovedit viabilă și s-a prăbușit, în 1914 – 1918. În ”Noua Austro-Ungarie”, cele două ”națiuni stăpânitoare” ar fi în minoritate absolută față de sârbi, români, croați, bosnieci, sloveni, slovaci și polonezi.
Fantoma vechiului Imperiu nu va putea dăinui fără sprijin militar dinafară. Și acest lucru a fost deja luat în calcul la Moscova. Așa cum afirmă Televiziunea de Stat rusă, „ne vom trimite chiar propria noastră armată acolo, în Austria, astfel încât nimeni să nu-i atace!” Altfel spus, ”Noua Austro-Ungarie” va fi, de fapt, noul ”Lagăr Socialist”, unde Rusia va domni prin guvernatorii săi.
Yalta, 1944 – 2024?
Dacă ar fi să-i credem pe ruși, după victoria înregistrată prin plecarea în vacanță a Congresului SUA, aceste planuri au fost prezentate ”cu intransigență” părții americane, iar acum se așteaptă răspunsul ”clanului Biden”. Cedări similare au mai fost acceptate de Occident, la Yalta și Potsdam, dar în cu totul alte condiții.
În 1944 – 1945, negocierile aveau loc după patru ani de alianță politico-militară; Aliații occidentali aveau nevoie de Rusia sovietică pentru războiul contra Japoniei; Instituțiile internaționale (ONU, UE, OSCE) încă nu existau; trupele ruso-sovietice, înarmate până în dinți cu tehnică americană prin lend-lease, oricum ocupaseră teritoriile astfel cedate; SUA considerau că monopolul lor atomic va dura și va permite ”îngrădirea” expansiunii sovietice.
Discreditarea NATO
Azi condițiile sunt diametral opuse. Relațiile Rusiei cu Occidentul s-au deteriorat constant în ultimii zece ani; Occidentul nu dorește schimbarea Ordinii Mondiale cu sprijin militar rus, ba chiar din contră; Instituțiile internaționale, deși relativ ineficiente, există și nu pot fi ignorate nici de Occident și nici de Rusia; trupele ruse vizează teritorii pe care nu au nicio șansă să le cucerească în viitorul apropiat; Armata rusă duce o lipsă acută de echipament, chiar și de efective; SUA nu își mai pot permite să accepte pasiv expansiunea rusă, fiindcă nu mai dețin monopolul atomic care le-ar permite să o limiteze.
Începem să înțelegem de ce Rusia nu este în situația de ”a pune în afara executării planul american al clanului Biden” decât în cazul unei prăbușiri interioare a Occidentului. Să vedem dacă vacanța Congresului SUA se va prelungi suficient pentru a permite o înfrângere decisivă a Ucrainei pe Nipru, capitularea Kievului și discreditarea NATO prin cedarea Europei Centrale și de Răsărit, ”de la Polonia la Mediterană, la Balcani”.
Eu totuși le-aș reaminti domnilor Orbán și Putin un citat clasic din Lenin: „Plăcinta din vis este vis, iar nu plăcintă!” Tot așa și cu hăcuirea Europei: vise, tataie, vise! Deocamdată...
Editorialul poate fi văzut AICI