După opt inseminări şi două fertilizări nereuşite în ţară, o bucureşteancă de 40 de ani a rămas gravidă din prima încercare în Grecia. Sute de cupluri de români merg anual în "Elada" pentru a deveni părinţi.
Anca şi Lucian Gheorghe, cu vârste de 40, respectiv 38 de ani, încercau să devină părinţi de cinci ani. Sutele de investigaţii şi cele zece proceduri nereuşite - opt inseminări şi două fertilizări– i-au adus în pragul depresiei, dar nu au renunţat să spere că cineva îi va striga "mamă" şi "tată".
Au încercat de la pelerinaje la moaşte, până la acupunctură. Ultima lor şansă a fost o clinică din Grecia, renumită pentru fertilizări. Anca e gravidă acum în luna a cincea şi se pregăteşte să-şi joace rolul de mamă de băieţel.
Fertilizare eşuată, cu bani de la stat
Anca şi Lucian sunt doi oameni simpli, ingineri constructori, care nu au pus niciodată cariera pe primul plan, scenariul clasic al cuplurilor infertile. "Ne-am întâlnit mai târziu, iar copil am încercat să facem chiar cu puţin timp înainte de nuntă", povesteşte Lucian. Sora geamănă a Ancăi, dar şi prietenii care s-au căsătorit odată cu ei le-au luat-o înainte. "E frustrant să vezi cum în cercul tău toţi se împlinesc, să vezi taţi cu cărucioare în parc..."
După o perioadă de încercări "naturale", au apelat la ajutor specializat. Nu există investigaţie pe care să nu o fi făcut şi, cu toate acestea, medicii nu au găsit altă cauză decât vârsta Ancăi. Au urmat nu mai puţin de opt inseminări, după care, în 2011, au fost admişi în subprogramul naţional de fertilizare. Primul FIV a fost la Maternitatea Giuleşti. "Fertilizarea de 2.400 de euro era subvenţionată, dar medicaţia, în jur de 2.000 de euro, o plăteai", spune Anca. La a doua fertilizare, dezamăgirea a fost şi mai mare, mai ales că fusese făcută la privat şi costase 3.000 de euro. "Am fost ajutaţi de mama-soacră. În România, e un lux să faci un copil, dacă nu îl poţi avea natural".
"Vestea a venit de ziua soţului"
Anca a aflat întâmplător de clinica din Grecia, şi a luat legătura cu doctorul Andreas Vithoulkas, care colaborează cu specialiştii greci. "Mi-a dat speranţe după ce mi-a evaluat rezerva ovariană. Sunt mai optimistă de fel, niciodată nu am obţinut totul din prima. Am început tratamentul în România, până se formează foliculii, apoi am plecat zece zile în Grecia, unde am îmbinat utilul cu plăcutul. Multe cupluri de români nici nu ieşeau din cameră de frică, dar noi ne-am plimbat. Mă gândesc că a contat şi că am fost relaxată", crede Anca, convinsă că la mijloc a fost şi o contribuţie divină. "Înainte de puncţie şi embriotransfer, am vizitat Insula Eghina. Şi aici în Bucureşti, mergeam la mănăstirea Radu Vodă, la moaştele Sfântului Nectarie". Vestea că va fi, în sfârşit, mamă a venit în două săptămâni de la întoarcerea din Grecia. "Eram la serviciu şi am primit rezultatele pe email. Prima oară l-am sunat pe medic să-mi confirme. A doua zi era ziua soţului şi am vrut să ţin secret, dar n-am mai avut răbdare. A fost cel mai frumos cadou".
Reţeta grecească a sarcinilor-minune
La clinca din Atena, ajung în fiecare lună cam 30-40 de cupluri de români. De cele mai multe ori, cazurile dificile, cu istoric lung de proceduri nereuşite.