Cu toate că ar fi putut folosi, timp de patru luni pe an, produse eficiente împotriva ţânţarilor, autorităţile nu au făcut asta prevalându-se de o parte dintre prevederile unei directive europene.

În ultimii doi ani, cel puţin în Capitală, ţânţarii s-au înmulţit simţitor, motiv pentru care ar fi nevoie de programe mai eficiente de deratizare şi dezinsecţie. Avertismentul aparţine Comisiei Interministeriale de Supraveghere Metodologică şi Recepţie a Programului de Deratizare şi Combatere a Ţânţarilor şi a fost lansat încă de anul trecut. Cu toate acestea, autorităţile au săltat neputincioase din umeri invocând o directivă europeană care le interzice statelor membre utilizarea produselor care conţin malation - cea mai eficientă substanţă împotriva acestor insecte, după cum susţin specialiştii.

"De doi ani nu mai putem utiliza malation, cea mai eficientă substanţă de acest tip, deoarece Uniunea Europeană (UE) a interzis folosirea ei", a explicat, la rândul lui, Andrei Leca, directorul firmei 3D România, care deţine monopolul pe dezinsecţie în Capitală.

Franţa a ştiut să interpreteze corect directiva

Directiva 98/8/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, adoptată în februarie 1998, la care fac referire a utorităţile de la Bucureşti, nu interzice însă cu desăvârşire malationul.

Potrivit acesteia, "statele membre UE pot autoriza temporar, pentru o perioadă de maximum 120 de zile, introducerea pe piaţă a produselor biocide care nu respectă prevederile directivei". Printre ele se numără şi malationul, pentru care se poate obţine o derogare, în cazul unui "pericol neprevăzut (cum este infectarea cu Virusul Nilului de Vest, transmis de ţânţarii din familia Culex)".

Decizia de a folosi substanţa aparţine autorităţilor statului care o utilizează. Acestea trebuie să notifice însă celelalte state-membre şi Comisia Europeană şi să-şi justifice hotărârea. Franţa a recurs la malation, în februarie 2009, pentru a stopa epidemia de denga - boală transmisă tot de ţânţari.

Bucureştiul caută de doi ani o altă "formulă magică"

Spre deosebire de oficialii de la Paris, cei de la Bucureşti au ales să caute singuri o altă substanţă cu ajutorul căreia să stârpească ţânţarii şi care să fie acceptată de Comisia Europeană. Nu au reuşit să o găsească însă până acum.

"Acum folosim alte substanţe, dar nu sunt la fel de bune. Lucrăm împreună cu specialiştii de la Institutul «Cantacuzino » la o nouă formulă care sperăm să fie aproape la fel de eficientă ca şi malationul", a conchis directorul 3D România.

Cert este că, în lipsa malationului, românii nu vor scăpa prea curând de ţânţari şi, implicit, de pericolul numit "Virusul Nilului de Vest", avertizează specialiştii contactaţi de EVZ. Asta, cu atât mai mult cu cât meteorologii au prognozat, pentru următoarea perioadă, ploi şi temperaturi demne de luna iunie. Iar umezeala şi căldura favorizează înmulţirea ţânţarilor. "De doi ani nu mai putem utiliza malation, cea mai eficientă substanţă de acest tip, deoarece UE a interzis folosirea ei." ANDREI LECA, director 3D România

TRASEUL ŢÂNŢARILOR

Primul caz mortal, la graniţa cu Bulgaria

Feri Predescu

Bătrânul de 79 ani, decedat în urmă cu trei săptămâni la Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa în urma infecţiei cu virusului West Nile şi înregistrat ca primul român mort în acest an din cauza acestui virus, locuia în satul Lipniţa, în apropierea graniţei cu Bulgaria.

Autorităţile sanitare constănţene nu exclud varianta ca ţânţarul care l-a înţepat să fie din ţara vecină, unde au fost deja confirmate zeci de cazuri de infecţie.

Deşi DSP şi Prefectura Constanţa recomandaseră încă de săptămâna trecută autorităţilor locale din judeţ să înceapă operaţiunile de dezinsecţie, abia ieri, după confirmarea primului deces de West Nile, primăriile au început să se mişte.

"Ne-au contactat trei primării şi urmează să le răspundem în scris ce tip de insecticid să folosească", a spus şeful DSP Constatin Dina.

La Sibiu nu sunt bani pentru dezinsecţie

Din cei trei pacienţi din Sibiu suspectaţi că au virusul, doar unul a fost confirmat. E vorba de un bărbat de 77 de ani, din localitatea Târnava, care între timp a şi părăsit spitalul. În ceea ce priveşte măsurile referitoare la dezinsecţie, acestea nu pot fi făcute.

"Până în prezent, nu au fost contractate servicii de acest gen şi cel mai probabil acest lucru nu va fi posibil, în condiţiile în care cheltuielile pentru achiziţii au fost reduse cu 20% prin ordonanţă de guvern", spune Daniela Costa, purtător de cuvânt al Primăriei Sibiu.

Ultima dezinsecţie de amploare a avut loc în Sibiu acum patru ani. Un alt caz de infecţie cu virusul West Nile a fost confirmat ieri la un bărbat originar din Paşcani, care a fost internat de urgenţă în data de 27 august, la Clinica de Boli Infecţioase din Cluj. Bărbatul lucra la o stână din Sibiu şi după ce a fost muşcat de mai multe ori de ţânţari a început să aibă greţuri şi dureri de cap.

În România au fost confirmate opt cazuri de infectare cu virusul West Nile şi două decese. Cazurile confirmate sunt în Bucureşti, Alba, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Mureş, Sibiu şi Teleorman. Toţi bolnavii au peste 30 de ani.

GHIDUL INFECŢIEI CU WEST NILE

Cum se manifestă, care sunt complicaţiile

TRANSMITERE. Păsările sunt considerate principalul rezervor al virusului West Nile, pe care îl transmit ţânţarilor. Riscul de transmitere e ridicat atât în mediul urban (densitate mare a populaţiei), cât şi în cel rural (biodiversitate sporită).

Peste 4,1% dintre bucureşteni au imunitate pe viaţă la infecţia cu West Nile după epidemia din 1996, potrivit unor studii realizate de specialiştii români şi de cei de la CDC Atlanta.

INCUBAŢIE. Majoritatea infecţiilor sunt asimptomatice (nu au semne). Cele mai multe cazuri sunt uşoare, au o perioadă de incubaţie de 3-14 zile şi durează 3-6 zile.

MANIFESTĂRI. Simptomele sunt asemănătoare răcelilor comune: febră, durere de cap şi dureri musculare, cărora li se pot adăuga stări generale de epuizare, anorexie, greaţă şi vărsături. Rar pot apărea iritaţii pe gât, trunchi, picioare.

COMPLICAŢII. În timp ce cazurile uşoare se pot rezolva de la sine, cele severe pot degenera în encefalite, meningite sau meningo-encefalite şi sunt caracterizate de febră mare, durere de cap, inflexibilitate a gâtului, ameţeală, frisoane, epuizare musculară, paralizie şi chiar comă.

RISCURI DUPĂ VÂRSTĂ. Persoanele de peste 50 de ani au un risc crescut de a dezvolta boli neurologice severe, în timp ce gravidele sau femeile care alăptează nu prezintă riscuri sporite de infecţie.

DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT. Diagnosticul de siguranţă se pune prin extragerea de lichid cefalorahidian (5 ml) printr-o puncţie lombară. Nu există un tratament specific pentru infecţia cu West Nile şi doar în cazurile severe e nevoie de spitalizare. (Cristina Lica)