MEDIU. Deşi nu se ştie exact câte exemplare mai sunt în România, vipera cu corn, care are cel mai toxic venin, este o specie pe cale de dispariţie, mai ales din cauza distrugerii habitatelor.
Vipera cu corn, cea mai mare dintre viperele europene şi cu cel mai toxic venin, este una dintre cele mai ameninţate specii herpetologice din România, susţin specialiştii. Astfel, din cauza faptului că o simplă muşcătură conţine o doză letală de venin suficient pentru a ucide o persoană adultă de 70 de kilograme, vipera cu corn a avut de suferit de-a lungul timpului, mai ales pentru că localnicii din zonele unde se găseşte o omoară. Dar acesta nu este cel mai mare pericol la care este expusă specia, arată cercetătorul Ioan Ghira de la Facultatea de Biologie şi Geologie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.
Astfel, printre primejdii se numără şi colectarea ilegală în scopul producerii de venin, sau pentru comercializarea ilegală, dar şi distrugerea habitatelor. Din cauza asta au de suferit şi celelalte două specii de vipere care se mai găsesc în România, adică cea comună şi cea de stepă sau de fâneaţă. Speciile de viperă cad victime şi braconajului, mai ales că uneori preţul uneia pe piaţa neagră este de câteva sute de euro.
“Nu se ştie, nici măcar estimativ, câte exemplare de viperă cu corn mai sunt în România, întrucât este greu de apreciat efectivele unor populaţii de animale care stau mai mult ascunse, fără o monitorizare atent efectuată”, arată profesorul clujean, subliniind că nu există programe pentru protejarea viperei cu corn în România.
O specie mare – masculii ajungând la 90 de centimetri lungime – vipera cu corn trăieşte mai ales în Parcul Naţional Domogled pe Valea Cernei sau se ascunde sub pietre în zona Cazane. Exemplare se mai găsesc şi în judeţele Gorj şi Hunedoara.
Vipera de fâneaţă, mai norocoasă Doar 500 de vipere de fâneaţă mai trăiesc în libertate în Europa – în Ungaria şi România, potrivit unor estimări europene. Un şarpe de dimensiuni mici, de cel mult 50 de centimetri lungime, vipera de fâneaţă are, însă, un venin neletal.
Pentru protejarea ei, acum şapte ani a fost pornit un program de conservare a speciei, derulat şi în Ungaria şi în România, iar prin intermediul acestuia s-au implementat condiţiile în care poate fi asigurată perpetuarea speciei pe termen lung. Astfel, Centrul de Conservare a speciei din Ungaria, care a început cu 10 vipere, are acum o populaţie de peste 800 de exemplare.
Mai mult, prin proiectul european Life, 26 de hectare de zone împădurite din cele două ţări vecine au fost transformate în zone de păşune pentru a ajuta populaţiile de vipere să se reintegreze în habitatul natural.
Măsuri compensatorii pentru localnici
Fiind o specie în pericol de dispariţie, cercetătorul clujean Ioan Ghira susţine că ar trebui luate câteva măsuri importante pentru conservarea viperelor cu corn şi de fâneaţă. Astfel, una dintre ele ar fi „conştientizarea localnicilor (începând cu copiii de grădiniţă)”, în zonele unde trăieşte vipera cu corn, dar şi „stabilirea de măsuri compensatorii pentru ciobanii ale căror oi sunt ucise de muşcătură de viperă, pentru a nu mai avea motiv de a le distruge”.
Mai mult, o altă măsură ar fi „declararea habitatelor care au condiţii optime pentru menţinerea celor două subspecii, ca arii protejate”. În plus, speciile ar putea fi luate în custodie de către entităţi dedicate ocrotirii naturii (ONG-uri, asociaţii etc.), mai spune profesorul Ghira.
De asemenea, el consideră că un alt pas important care trebuie făcut este “urmărirea şi acţionarea în justiţie a celor care se ocupă de comerţul ilegal cu vipere şi a celor care deja au crescătorii ilegale”. Mai mult, ar fi utilă şi „întocmirea planurilor de management şi apoi managementul efectiv al acestora”, conchide cercetătorul.