Fostul director al Centralei Cernavodă, Viorel Mărculescu, vorbeşte despre implicaţiile politicului în domeniul nuclear şi despre lipsa de specialişti din funcţiile de conducere.
Viorel Mărculescu, fostul director al centralei de la Cernavodă, e cunoscut în domeniul nuclear din România drept "tatăl Centralei Nucleare de la Cernavodă".
De-a lungul celor aproape 30 de ani de activitate, Viorel Mărculescu a ocupat, pe rând, funcţiile de director al Unităţii 1, director al Centralei Cernavodă, director al Unităţii 2, director adjunct al centralei nucleare şi director pentru probleme de sprijin al CNE Cernavodă. Mărculescu a fost şi primul preşedinte al Nuclear electrica.
Într-un interviu acordat EVZ, Viorel Mărculescu vorbeşte despre problemele actuale ale domeniului nuclear din România.
"Politicul şi-a băgat coada şi aici"
EVZ: Anul trecut aţi ieşit la pensie. Nu mai era nevoie de experienţa dv., având în vedere că aţi construit centrala? Viorel Mărculescu: Într-adevăr, am construit cele două reactoare. Să zicem că mi-a venit vârsta de pensionare şi am preferat să mă retrag la mine în Prahova, mâhnit de ce se întâmplă în domeniul în care am lucrat zeci de ani. Profesional, au fost ani frumoşi, cu mari satisfacţii, dar până la urmă politicul şi-a băgat coada şi aici. Dacă aveţi curiozitatea să verificaţi cine coordonează astăzi domeniul nuclear în România , veţi observa că în sistemul de conducere abia dacă mai găseşti zece specialişti. Acum conduc persoane care nu au nicio legătură cu domeniul nuclear.
Dar la Cernavodă? Nu vorbesc despre Cernavodă, acolo într-adevăr lucrează oameni cu un înalt grad de calificare profesională, oameni extrem de bine pregătiţi, dar şi bine plătiţi pentru România. Nu au salarii ca afară, dar un director are cel puţin 3.000 de euro, un şef de serviciu câştigă peste 10.000 de lei. Sunt salarii pe care le merită.
În ultima perioadă, mass-media a tot vehiculat faptul că Centrala Nucleară de la Cernavodă nu ar fi sigură sau că, în caz de cutremur, s-ar putea produce o catastrofă. Este exclus! Proiectul e foarte bun şi a înglobat tot ce era mai bun la acea dată în Canada. A fost făcută după modelul centralei Pickering din Canada, primul mare proiect de reactoare CANDU care a fost apoi îmbunătăţit pentru Cernavodă şi Argentina. Să nu uităm că Unitatea 1 a fost construită după Cernobâl, pe alte principii de proiectare. Reactorul unu de la Cernavodă a intrat în funcţiune în 1996, iar Unitatea 2 a centralei - abia în 2000. Însă reactorul doi este mult îmbunătăţit faţă de primul reactor. A fost adaptat la noile cerinţe în domeniu, construcţia de beton a fost reverificată pentru depistarea eventualelor segregări în structură. Echipamentele s-au conservat foarte bine în acest interval, iar ce nu s-a păstrat bine a fost înlocuit. Am schimbat tot ce nu mai era modern, totul este automatizat şi foarte sigur. Nu trebuie să ne facem probleme.
Aşa au zis şi japonezii despre Fukushima. Proiectul centralei de la Fukushima nu era rău, a fost întocmit pentru a rezista la cutremure majore, dar nu au luat în considerare un tsunami mai înalt de 6,5 metri. Dacă la faza de proiect aveau în vedere înălţimi mai mari pentru tsunami, puteau fi făcute construcţii auxiliare. Româneşte vorbind, ar fi putut să le cocoaţe încă de la început pe nişte construcţii metalice. Centrala de la Cernavodă e gândită şi proiectată pentru 8 grade pe Richter, deşi specialiştii au spus că în România nu se va ajunge niciodată la acest nivel.
Şi probabil că şi la un nivel mai mare sistemul de securitate ar opri centrala în condiţii de perfectă siguranţă. Cât despre Unităţile 3 şi 4, acestea vor fi probabil şi mai performante. După Fukushima, va fi făcută eva luarea de risc a tuturor centralelor nucleare. Asta implică, evident, îmbunătăţiri care oricum se făceau şi fără catastrofa de la Fukushima. Se va merge, aşadar, pe reevaluarea proiectului pentru cele două reactoare care va duce probabil la o nouă amânare a finalizării lor.
"Pe Reactorul 1 de la Cernavodă se vor planta copaci"
Care e durata de funcţionare a unui reactor şi ce se întâmplă după închiderea lui? Durata este de 30 de ani, dar dacă la 20-25 de ani de funcţionare se fac retehnologizări, se înlocuiesc echipamente, se modernizează, se efectuează tot ce este necesar prin proiectul de per fecţionare, poate ajunge la 40 de ani. (Reactorul 1 al centralei a fost conectat la sistemul energetic naţional în 1996 şi cel târziu în 2021 ar trebui să înceapă retehnologizarea pentru a putea func ţi ona până în 2036 - n.r.).
După ce se închide definitiv, "se face curăţenie", nu e niciun pericol. Combustibilul ars se bagă în depozitul intermediar din incinta centralei, iar materialul radioactiv va fi pus în capsule amplasate în de plină si gu ranţă în depozitul definitiv de deşeuri radioactive care va funcţiona în afara centralei în apropierea localităţii Saligny. Aşa că pe Reactorul 1 se vor planta probabil copaci, veţi vedea acolo grădinile suspendate ale Se miramidei (râde).
Deocamdată, cele două reactoare funcţionează foarte bine, 20% din energia electrică a ţării e furnizată astfel din Dobrogea. După primii 10 ani de funcţionare, Unitatea 1 îşi achitase toate creditele, iar Unitatea 2 şi-a plătit deja jumătate din datoriile făcute de stat pentru construirea ei.
"Astăzi, în sistemul de conducere din domeniul nuclear abia dacă mai găseşti zece specialişti.", VIOREL MĂRCULESCU, fost director la Centrala Cernavodă