Oamenii de știință au reușit o performanță majoră, readucând la viață viermi înghețați în urmă cu 46.000 de ani. Micuțele creaturi, estimează cercetătorii au fost contemporane cu mamuții lânoși, strămoșii de mult dispăruți ai elefanților. Viermii înghețați au fost descoperiți la o adâncime de 40 de metri în permafrostul (solul înghețat din ținuturile polare) siberian.
Oamenii de știință au reușit să readucă la viață viermi înghețați, pe care i-au descoperit în permafrostul siberian, la o adâncime de 40 de metri. Conform informațiilor furnizate de cercetători, micuțele creature au fost contemporane cu mamuții lânoși, strămoși dispăruți ai elefanților din zilele noaste, după cum se arată într-un reportaj dat publicității de Sky News.
Conform sursei citate, oamenii de știință dețineau dovezi că viermii erau capabili să supraviețuiască, în gheață o perioadă de până la 40 de ani. Însă, în cazul acestor creaturei este vorba despre o durată de viață mult mai mare, aproximativ 46.000 de ani.
Se credea că viermii readuși la viață au trăit la sfârșitul Pleistocenului. Aceștia fac parte din specia Panagarolaimus kolymaensis care a dispărut în urmă cu multă vreme.
Viermii găsiți în Siberia nu erau morți, în realitate, ci într-o stare de inactivitate cunoscută sub numele de criptobioză. Viețuitoarele aflate într-o astfel de stare își reduc semnele vitale la minim, fiind aproape nedetectabile.
Cum au fost resuscitați viermii din Siberia
Profesorul Teymuras Kurzchalia, de la Institutul Max Planck de Biologie Celulară Moleculară și Genetică din Germania, autorul principal al unui studiu dedicat viermilor, publicat în revista PLOS Genetics, este de părere că este vorba despre un record demn de Guinness Book. Reușita este deosebită, chiar dacă viermii nu au supraviețuit decât o lună.
„Acest mic vierme ar putea fi acum în linie pentru un record mondial Guinness, după ce a rămas într-o stare de animație suspendată mult mai mult timp decât se credea că este posibil. (…) Faptul că a putut fi reanimat după 46.000 de ani m-a lăsat absolut uluit. Seamănă mai degrabă cu basmul Frumoasa din Pădurea Adormită, dar pe o perioadă mult mai lungă”, a arătat profesorul în studiul citat de Sky News.
Cercetătorii au reușit să readucă la viață viermii alimentându-i cu apă și hrană. Aceștia au supraviețuit mai puțin de o lună, dar au generat peste 100 de generații de viermi noi.
Importanța descoperirii
Până în prezent, oamenii de știință cunosc foarte puține animale capabile să se suspende într-o stare asemănătoare cu cea de limbo, în condiții dificile de mediu. Cercetătorii au comparat genomul lui Panagarolaimus kolymaensis cu cel al uneia dintre rudele sale vii, Caenorhabditis elegans, și au descoperit mai multe gene care suprapun între viermii de sol. Multe dintre genele comune sunt legate de mecanismele implicate în supraviețuirea în condiții de mediu dure.
Descoperirea făcută de specialiști este interesantă deoarece „indică faptul că, prin adaptarea la supraviețuirea stării criptobiotice pentru perioade scurte de timp în medii precum permafrostul, unele specii de nematode au dobândit potențialul ca viermii individuali să rămână în această stare pentru perioade geologice”.
Pe viitor, echipa de cercetare dorește să afle ce rol joacă aceste gene comune în criptobioză și dacă există o limită superioară a timpului în care nematodele pot rămâne în această stare misterioasă.
„Aceste descoperiri au implicații pentru înțelegerea proceselor evolutive, deoarece timpii de generare se pot întinde de la câteva zile la milenii, iar supraviețuirea pe termen lung a indivizilor unor specii poate duce la refondarea unor linii genetice altfel dispărute”, scriu autorii lucrării.