Lavinia Betea este invitata din această zi a jurnalistului Ionuț Cristache în cadrul podcastului de pe canalul de Yputube „Hai România”. Aceasta vorbește despre viața Elenei Ceaușescu, dar și despre felul în care aceasta se comporta atunci când a ajuns într-o relație cu Nicolae Ceaușescu.
Fiind în partid, Nicolae Ceaușescu nu stătea extrem de mult pe la casa din București alături de concubina sa. Acesta mai avea două locuințe de serviciu una la Constanța, iar o alta la Craiova. Nicolae Ceaușescu era trimis în locurile în care se iscau conflicte pentru a le rezolva muncitorește. Lavinia Betea spune că „tovarășul” era de o eficiență diabolică. Lui i se spune „Ciocanul proletar”.
„Plus că îi corespundea foarte bine bibliografia cu propaganda. Era tânărul român cu șase ani de închisoare și de lagăr. Ilustra propaganda a partidului. Se împotrivise războiului, lupta împotriva burghezo-moșerimii”, a continuat Lavinia Betea.
Soții Ceaușescu o duceau foarte bine în București
Cei doi o duceau extrem de bine la București cu toate că în jurul lor, lucrurile nu erau excelente. În acele vremuri, după război, erau anii de foamete, nu existau locuințe, din ce în ce mai mulți oameni migrau spre Capitală. Elena și Nicolae aveau un apartament cu trei camere în centrul Bucureștiului. Totuși, în acea perioadă cei doi nu erau căsătoriți, ci trăiau în concubinaj. Nunta a avut loc pe timpul sarcinii Elenei Ceaușescu cu Valentin.
La cei doi au fost plasate două doamne din provincie de către partid. În dosarul de cadre al Elenei Ceaușescu.
Se pare că Elena le-a cerut celor două femei să se mute din apartament, însă decizia nu se afla în mâinile lor. Mai mult, comportamentul tovarășei de la București era unul de proprietăreasă vis-a-vis de cele două venite din provincie. Un astfel de comportament l-a avut cu toți cei care au lucrat în casa lor.
A existat o și reclamație împotriva acesteia, dar nu se știe dacă s-a soluționat.
După război, Elena Ceaușescu a încercat să devină activită de partid, mai exact să practice acea muncă de teren de la om la om. Lucru ce nu i-a reușit.
„Un astfel de comportament l-a avut cu toți cei care au lucrat în casa lor. „Comportamentul ei nu era al unei aristocrate . Pentru că o aristocrată avea un majordom. Încerca și ea șă-și facă un majordom. Acea Suzana, menajera ei, care ținea legătura directă cu ea. Vorbesc de anii 70-80 acum. ea nu se abținea să vorbească doar cu Suzana ci trecea direct la femeia angajată în casa respectivă pe care o drăcuia, folosind tot limbajul și toate infectivele pe care le învățase în satul ei natal”, a subliniat Lavinia Betea.
Ulterior a renunțat la ideea cu activista de partid, s-a dat bătută. Ea și-a făcut autocritica și a trecut la ipostaza de mamă.
Cum s-a făcut remarcată Elena?
Elena nu a putut proiecta viitorul lui Ceaușescu la amploare pe care a avut-o. Totuși, ea a avut un rol extrem de important în accederea soțului ei în prima poziției.
„Ceaușescu ajunseseră secretar co-organizatoric începând cu 54 pe acest activism feroce al lui și pe preocuparea lui Gheorghiu Dej pentru politica externă, pentru linia aceasta de derusificare. Ceaușescu a fost lăsat să gestioneze chestiunile de partid. În această etapă ea devine și celelalte tovarașe de partid aveau și ele o ierarhie, legate de ierarhiile soților”, a transmis Lavinia Betea.
Elena Ceaușescu s-a diferențiat de celelalte însă. În anii războiului, atunci când a rămas șomeră, Elena a ajuns slujnică într-o casă mai mare. Ea știa foarte bine să organizeze o casă de o anumită ținută. Lavinia Betea spune că ea era cea care avea să îi invite în locuința ei.
Întregul podcast poate fi urmărit aici.