Colonelul în rezervă SRI Ion Dedu a fost invitatul unei noi ediții de dezvăluiri incendiare despre culisele statului paralel în cadrul podcastului „Legea Junglei” difuzat pe canalul YouTube „HAI România”. Colonelul a prezentat modul concret în care SRI s-a transformat dintr-o instituție de asigurare a securității naționale, într-o autoritate de supraveghere și interceptare a românilor.
Șef în cadrul SRI până în 2010, cand a fost forțat să se pensioneze, colonelul în rezervă Ion Dedu s-a luptat din interior cu sistemul și cu capii statului paralel pentru a nu se încălca legile țării. În ediția de marți, 2 iulie, a podcastului „Legea Junglei” a făcut o serie dezvăluiri din culisele acestei lupte, duse chiar cu oamenii din cadrul serviciului.
„Eu in perioada cât am fost în SRI m-am opus prin argumente la toate ingerințele. În 2008 s-a încercat o prevedere legală privind reținerea datelor personale. A fost un scandal mare. Acest proiect de lege a venit, așa cum sunt și alte acte normative, pentru analize și la SRI. Am spus atunci într-o ședință, la un grup de analiză, că prevederea de acolo nu este ok. Pentru că încalcă drepturile și libertățile cetățenilor. Lucru de care nu s-a ținut cont. S-a dat legea în 2008. A fost atacată la Curtea Constituțională și declarată neconstituțională. Și în 2012 a mai venit și din nou a fost atacată. După care s-a reușit pe altă cale”, a explicat Ion Dedu.
Potrivit acestuia, în Parlamentul României există inițiatori care sunt vectori de influență ai anumitor instituții. „Eu mi-am pus întotdeauna întrebarea cum de anumiți parlamentari, pe care nu îi vezi cu activitate, apar cu inițiative ciudate în domeniul securității naționale. De parcă ar avea o cultură de securitate mult mai bogată. Dacă te uiți cu atenție, vezi că propunerile care se fac vin dintr-un anumit mediu. Și este clar de unde vin, ori de la SRI, ori de la Ministerul de Interne. Pentru că SRI nu este inițiator de acte normative. Și atunci se creează «culoare»”, a detaliat fostul colonel SRI.
Cum s-a îmbogățit SRI-ul cu mai multe atribuții
Un alt subiect abordat în cadrul podcastului „Legea Junglei” a fost cel al interceptărilor realizate de SRI în sprijinul parchetelor, DNA, DIICOT și Parchetului general.
„Până în 2016, DNA și DIICOT erau singurele structuri care aveau capabilitatea să facă și interceptări. Dar nu propriu-zis, ci prin intermediul serviciului. După 2016, și parchetul general a fost îndrituit să dețină echipamente de interceptare. Curtea Constituțională a dat decizia aceea faimoasă, 56. Prin care a spus că serviciul nu are ce să ajute instituțiile de forță ale statului care aplică legea să facă interceptări”, a detaliat fostul șef SRI.
Potrivit acestuia însă SRI rămâne autoritatea națională de interceptare. „În 2002, a fost o Hotărâre a CSAT, nr 0068, clasificată. Prin care SRI a fost îndrituit să devină autoritatea națională de interceptare a comunicațiilor. În regimul Iliescu sau Năstase s-a gândit cineva că SRI-ul să devină autoritatea națională. Nimeni nu și-a pus problemele la vremea aia”, a precizat Dedu.
Colonelul SRI a mai explicat că, pentru a avea valoare de lege, hotărârea CSAT trebuia să fie urmată de acte normative. Pentru că atribuția de autoritatea națională de interceptare nu se regăsește în Legea 91 privind securitatea națională și nici în Legea 14 pe 1992, privind înființarea SRI.
„Ar fi trebuit să i se dea un alt atribut dacă este autoritate națională. Dar acum SRI este și autoritatea națională în domeniul securității cibernetice. Și autoritate națională în domeniul informațiilor clasificate. Are multe atribuții. Nimeni nu se întreabă însă de ce are SRI atât de multe «autorități»”, a subliniat invitatul podcastului „Legea Junglei”.
Oameni condamnați pe protocoale și acte necunoscute
Ion Dedu a explicat și cum a devenit corupția o amenințare la adresa securității naționale în România.
„În 2005 a început regimul Băsescu. Bănuiesc că dl președinte o fi zis «Cum să fac eu să nu mă afecteze ce au făcut cei de dinainte». Și s-a gândit să facă o chestie împotriva corupției. Pentru că venea intrarea în Uniunea Europeană, în 2007. Și trebuia să îndeplinim mai multe capitole, unde era și capitolul JAI și chestia cu corupția și combaterea, mecanismul de verificare și control. A zis «dăm o Hotărâre CSAT - 17 din 2005 - nesecretă, pentru combaterea corupției, fraudei și spălării banilor». Prin asta, corupția a fost introdusă ca o amenințare la securitatea națională”, a declarat ex-colonelul SRI.
Potrivit acestuia, hotărârea CSAT menționată are un caracter nesecret, dar nimeni nu a publicat-o. Nici în timpul celor două mandate ale președintelui Iohannis nu au mai fost publicate hotărârile CSAT.
„Există o lege a transparenței decizionale, chiar dacă spune că anumite zone nu pot fi publice. Dar denumirea trebuie să fie cunoscută de populație. Pentru că dacă apare într-un litigiu omul trebuie să o cunoască. Multă lume a fost judecată pe acte și protocoale și nu au știut de ele. Dar oare procurorii și judecătorii nu le-au cunoscut? Dacă judecătorii nu le-au cunoscut este o mare problemă – în ce bază legală au fost făcute dosarele penale?”, a subliniat Ion Dedu.
Fostul șef SRI susține că ar fi necesar un moment 0, în care ar trebui analizate toate aspectele acestea. Iar cei care au fost implicați ar trebui să părăsească funcțiile pe care le dețin. Dar și cu o sancțiune drastică, pentru că au afectat multe vieți.
Înregistrarea integrală a ediției de marți, 2 iulie, a podcastului „Legea Junglei” poate fi vizionată aici.