Un medicament care te apără de atacuri de cord provoacă sângerări gastrointestinale

Un studiu realizat pe 100.000 de persoane a scos la iveală faptul că aspirina este utilă doar pentru bolnavii cardiaci. Cei care nu au suferit un atac de inimă, dar îşi administrează medicamentul au un risc mai mare de a suferi sângerări interne.

Conform publicaţiei "New York Times", aproape o treime din persoanele de vârste medie din America folosesc regulat aspirină în speranţa de a preveni atacurile de cord. Eficacitatea acestei tradiţii este contrazisă de cercetători, care consideră că aspirina nu trebuie administrată tuturor pentru că unora le face mai mult rău decât bine. Aspirina are şi reacţii adverse „Lumea nici nu consideră că aspirina este un medicament sau nu se gândeşte că poate avea şi reacţii adverse”, a declarat pentru ediţia electronică a New York Times, doctoral Alison Bailey, director al programului de reabilitare cardiacă din cadrul Institutului “Gil Heart” al Universităţii din Kentucky.

În această lună, cercetătorii au publicat un studiu în cadrul căruia au reunit alte nouă rapoarte legate de administrarea apirinei în Statele Unite, Europa şi Japonia care au inclus mai mult de 100.000 de participanţi. Subiecţii studiului nu au înregistrat niciodată un atac de inimă şi toţi luau în mod constant produsul farmaceutic. Provoacă hemoragii gastrointestinale Pe lângă beneficii, s-au depistat şi unele reacţii adverse care afectează sănătatea. Riscul de a avea o sângerare gastrointestinală a crescut cu 30% în urma administrării aspirinei. Rata de mortalitate a fost aceeaşi şi la cei care luau medicamentul şi la cei care nu-l foloseau. Mai mult, au fost contrazise şi studiile anterioare prin care aspirina prevenea apariţia cancerului, cercetătorii nu au descoperit un astfel de beneficiu. În medie, la fiecare 162 de persoane care foloseau aspirina, medicamentul a prevenit apariţia unui atac cardiac non-fatal, dar a favorizat apariţia a doua cazuri de sângerări gastrointestinale. “În cadrul acestui studiu am fost în stare să demonstrăm în mod convingător că în cazul persoanelor fără antecendente cardiace, folosirea regulată a aspirinei face mai mult rău decât bine”, a explicat pentru New York Times doctorul Sreenivasa Seshasai de la Centrul de Cercetări Ştiinţifice Cardiovasculare de la Universitatea "St George" din Londra.