Moartea a mii de oameni, care au fost înmormântaţi sub Sfântul Scaun, nu poate fi explicată de cercetători.
Mii de corpuri omeneşti au fost înghesuite, acum 2.000 de ani, în şase cămăruţe dintr-o catacombă de sub terenul care aparţinea Sfântului Scaun, la Roma. Faţă de osemintele aflate în celelalte catacombe din capitala Italiei, cele de sub Vatican ridică mai multe semne de întrebare, relatează agenţia AFP, preluând declaraţiile cercetătorilor care le-au descoperit la sfârşitul lunii trecute.
Genocid sau epidemie
„Foarte atent aranjate unul peste altul, se cunoaşte că au fost aduse mai multe în acelaşi timp, ceea ce ne face să ne gândim la o moarte anormală, din cauze necunoscute, în acea perioadă“, afirmă Philippe Blanchard, arheolog la Institutul Naţional de Cercetări Arheologice Preventive (INRAP). Aşezat pe un strat de oseminte, cu braţele de-a lungul corpului, scheletul îl fixează cu orbitele goale pe arheologul care îl curăţă cu atenţie, într-o încăpere din catacomba Sfinţilor Petru şi Marcelin, din Roma. „Un eveniment anormal - catastrofă naturală, epidemie sau chiar genocid - a cauzat moartea atâtor persoane, în secolul I“, a remarcat şi antropologul Dominique Castex, de la Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice (CNRS). Numai că nu a fost descoperită nicio urmă a vreunei catastrofe naturale sau epidemii în acea epocă.
Martirii din tunel La Roma, tunelurile de 4, 5 kilometri care adăpostesc aproximativ 11.000 de cadavre au devenit banalitate. Dar, în urma unei simple deteriorări a reţelei de apă, un perete s-a surpat. În spatele unei fresce reprezentând două chipuri cu aureole au apărut cavităţi în care au fost găsite multe trupuri înghesuite, despre care nu se ştia nimic. Prezenţa acelei fresce i-a făcut pe cercetători să creadă că este vorba despre un mormânt comun al martirilor creştini, pentru început. Dar osemintele nu prezentau nicio urmă de violenţă.
ÎNTREBĂRI Lipsa bijuteriilor şi feţele acoperite cu ghips sporesc secretul catacombelor Surprinzător pentru stilul catacombelor, aici „straturile“ de cadavre sunt separate, minuţios, de câţiva centimetri de pământ. Dar mai sunt şi alte detalii care i-au intrigat pe cercetători. „Feţele celor decedaţi au fost acoperite cu ghips, ceea ce ne face să ne gândim la măşti funerare. Or, în urma unei epidemii, ar fi cu adevărat de mirare să vedem cadavre pregătite cu aşa grijă“, afirmă Philippe Blanchard. În plus, au fost găsite foarte puţine bijuterii - o pereche de cercei, un inel, un ac de păr -, când în acea perioadă morţii erau îngropaţi cu toate podoabele de care dispuneau. Cele câteva resturi de ambră şi de îmbrăcăminte reprezintă prea puţin pentru arheologi, ca să poată determina originea celor îngropaţi aici. În plus, din primele analize făcute în laboratul de campanie de lângă noua catacombă nu reiese nici cauza morţii. Un dinte a fost prelevat şi dus într-un laborator de specialitate, pentru analize mai aprofundate. Cercetătorii speră ca rezultatele care vor apărea să dezvăluie secretul acestor schelete enigmatice.