Isteria vârcolacului a început în Europa în secolul al XVI-lea.
Însă, niciun caz nu a exemplificat acest fenomen mai bine decât cel al lui Peter Stumpp, cunoscut ca Vârcolacul din Bedburg.
Stumpp a fost un fermier bogat născut în satul Epprath de lângă Köln, care a ucis și mâncat 14 copii, inclusiv pe propriul său fiu, căruia i-a devorat creierul, și două femei însărcinate.
De asemenea, a fost acuzat că a avut o relație sexuală respingătoare cu propria sa fiică.
Mândru de a-și mărturisi crimele, Stumpp a susținut că Diavolul i-a dat o centură magică care i-a permis să se transforme în „într-un lup lacom și puternic”.
În timp ce lua formă de lup, el a mărturisit că a devorat capre, miei și oi, precum și bărbați, femei și copii.
La data de 28 octombrie 1589 a fost considerat vinovat și la câteva zile va fi condamnat și executat prin tragere pe roată și decapitat, cadavrul fiind ars.
Execuția lui Stumpp, la 31 octombrie 1589, și a fiicei și amantei sale, este una dintre cele mai brutale din istorie.
În literatură, între 1423 - 1720 sunt amintite circa 250 de procese asemănătoare.
Acest caz a avut răsunet în anii 1589-1590 în Olanda, Anglia și Danemarca.
Faptele și execuția lui sunt prezentate într-o gravură în cupru.
Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric