Pofta vine mâncând. Microsoft a permis tuturor să-i pirateze softul până când s-au obişnuit să-l consume.
Linux a fost la început un hobby. În 1991, Linus Torvalds era în anul II la Informatică în Helsinki când a prezentat un proiect la care lucrase în timpul liber: un sistem de operare derivat din Unix, un fel de bunic al softurilor. Studentul finlandez a îmbunătăţit continuu versiunile Linux, lansând în 1994 varianta finală. Hobby a fost la început, bunul comun al lumii întregi a rămas până la sfârşit. Pe nucleul acestui sistem un număr imens de programatori din întreaga lume au adăugat programe, coduri, module, făcând din Linux un obiect de patrimoniu universal. Şi totuşi, astăzi acest articol a fost scris pe un calculator care foloseşte Windows.
Cu câţiva ani mai devreme, pe la sfârşitul Războiului Rece, Bill Gates cumpăra cu 50.000 de dolari licenţa DOS creată de un hacker din Seattle. Întreaga omenire aştepta iminenta explozie a industriei informaţionale. Windows a apărut pe lume în 1995, după Linux şi sistemele de operare folosite de calculatoarele Apple Mac, dar lovitura a fost colosală pentru că Bill Gates a folosit o mişcare de marketing genială. A vândut licenţele la un preţ foarte accesibil într-o perioadă în care de produsele Apple nu te puteai apropia iar Bell Labs păstrau secretul absolut asupra sistemului Unix. O decizie crucială luată în 1995 care face ca astăzi, după 16 ani, 91% dintre calculatoarele din lume să ruleze o versiune Windows.
Marketingul a înclinat balanţa
"Eu cred că decizia de a folosi Windows în loc de Linux se ia de la grădiniţă, când copilul se obişnuieşte cu acest program. După aceea, nu vrea să-l mai schimbe. Dacă, prin absurd, de mâine toţi copiii de grădiniţă ar avea Linux pe calculatoarele de acasă, în câţiva ani Windows ar dispărea", este părerea lui Cristian Teodorescu, consultant IT la portalul Agora, şi care se revendică "evanghelist open-source".
Există la nivel global aşa-zişii fanatici Linux, în general informaticieni care promovează până la moarte acest sistem de operare, iar Cristian face parte dintre ei. La capitolul funcţionalitate, el spune că între Linux şi Windows nu există diferenţe semnificative: "99% din ce are nevoie un utilizator mediu, mergând până la montajul profesionist de imagini din studiourile TV, este oferit de Linux în aceeaşi măsură ca şi Windows. Nu există nimic diferit în uşurinţa utilizării".
Cristian Teodorescu spune că decisiv în câştigarea supremaţiei este marketingul. "Linux e sprijinit de comunităţi academice, adică de oamenii care se pricep cel mai puţin la marketing. În schimb Microsoft face un marketing extrem de agresiv pentru produsul său. Ei produc şi aplicaţii la Windows, e ca şi cum ai construi şi maşina, şi autostrăzile şi ai avea şi sondele de petrol. Totul e în mâinile lor". Expertul IT crede că obiceiul de consum este decisiv: "Omul nu este curajos, nu-i place să intre într-un domeniu nou. E comod".
EXPLICAŢIE
Linux poate e bun, dar companiile preferă să cumpere licenţe ca să aibă pe cine da vina dacă ceva merge prost
Există programatori care spun că Linux a fost gândit la început ca un sistem de operare pentru servere, super-computere, în timp ce Microsoft a ţintit cu Windows consumatorii de acasă. Iată şi părerea lui Cătălin Constantin, redactor-şef adjunct la revista de nişă CHIP: "A fost valabil la început dar acum este o prejudecată. Linux a fost la început copilul deştept şi urât iar Windows copilul frumos şi cu ceva semne de inteligenţă. Între timp, Linux a recuperat mult, e aproape la fel de uşor de utilizat ca şi Windows, dar a rămas totuşi cu un handicap: n-a prea ştiut să se joace, să-şi petreacă lumea timpul liber cu el. Linux n-a fost niciodată platformă de jocuri, de "joacă". Iar cei care şi-au luat calculator pentru joacă au învăţat pe parcurs şi cum se utilizează Windows-ul".
Consultantul IT Constantin Teodorescu mai aduce în discuţie o idee interesantă: "frica de răspundere a celor care fac şi implementează softuri". El se referă la clienţii corporatişti care cumpără baze de date, programe de management şi sisteme integrate şi care preferă să le plătească pentru a avea o plasă de siguranţă. "Ei se gândesc: dacă se întâmplă ceva nu e mai bine să trag la răspundere pe cei de la Oracle sau IBM, decât să folosesc Linux, care e gratuit? Licenţele scumpe sunt un fel de permis pentru un somn liniştit. Plăteşti o groază de bani dar scapi de răspundere", susţine Teodorescu.
Ca argument foloseşte argumentul CERN, consorţiul european care deţine acceleratorul de particule într-un tunel din Alpii elveţieni. "Toate bazele de date ale CERN şi toate experimentele ştiinţifice se susţin pe Linux şi pe sisteme open-source. Asta înseamnă să ai încredere în tehnologie", afirmă expertul Constantin Teodorescu.
Un paradox persistă până la final. Uniunea Europeană a pretins şi a obţinut despăgubiri uriaşe de la Microsoft, pentru practicile sale monopoliste, dar nu insistă pe implementarea Linux în şcolile primare, de exemplu. "Sunt interese financiare. Peste tot politicienii sunt oameni. Vorbesc la tribună dar nu vor vota o decizie crucială care poate afecta un gigant mondial", este convingerea expertului IT.
ANTI-EROU
Creatorul Linux nu s-a îmbogăţit ca Bill Gates
Linus Torvalds rămâne în 2011 un om simplu. Spre deosebire de Bill Gates, nu e un miliardar. Şi-a terminat studiile de Informatică la Facultatea din Helsinki, apoi s-a mutat în Statele Unite şi s-a angajat la Transmeta Corporation, unde a continuat să facă ceea ce ştia cel mai bine, să fie programator autodidact. Linus a fost membru în echipa de cercetare a procesorului Crusoe, un proiect top-secret aparţinând companiei Transmeta. S-a căsătorit nu demult şi este tatăl unei fetiţe. Face parte din middle-class-ul american, aproape un anonim, dar lumea informaticii îl consideră cel mai faimos programator din toate timpurile. El rămâne autorul unui gest istoric cel de a prezenta lumii invenţia fără nicio pretenţie financiară. 91,59% cota de piaţă la nivel global, în aprilie 2011, a tuturor versiunilor denumite generic Windows