Dincolo de afirmațiile mai mult sau mai puțin interesate ale analiștilor, un lucru este sigur- printre foștii manageri de top ai băncii se înregistrează un val de sinucideri. Ultimul care a decis să-și pună capăt zilelor este Thomas Bowers, fost director însărcinat cu afacerile clienților de top din SUA. Bowers, în vârstă de 55 de ani, a fost găsit spânzurat pe 19 noiembrie în reședința sa din Malibu. Asta reiese din raportul initial semnat de legistul care i-a declarat decesul.

Ce l-a determinat pe bogatul bancher să se sinucidă, nu știm deocamdată. Câteva detalii din activitatea sa profesională ne-ar putea ajuta, însă, să ne facem o idee despre mustrările lui de conștiință sau, de ce nu, despre presiunile la care era supus.

Potrivit lui David Enrich, editor financiar la The New York Times, dar și autor al unor cărți extrem de dure despre afacerile necurate din sistemul bancar mondial, sinucigașul Thomas Bowers a fost șeful bancherului personal al lui Trump, o doamnă pe nume Rosemary Vrablic. Această doamnă, potrivit The New York Times, este cea care l-a ajutat pe Donald Trump să obțină un împrumut de 300 de milioane de dolari pe vremea când era doar un om de afaceri, ce-i drept unul foarte bogat.  Aceeași publicație americană  susține că Rosemary Vrablic „nu era un bancher privat tradițional, iar șefii ei de la Deutsche Bank au încurajat-o să fie agresivă”.  Afacerea Deutsche Bank cu Trump, pe care a mijlocit-o Vrablic, părea să fie una reciproc avantajoasă. Trump „a folosit împrumuturile de la Deutsche Bank pentru a finanța zgârie-nori și alte proprietăți dotate cu echipamente de ultimă generație și a vorbit în mod repetat despre relația sa cu banca pentru a devia atacurile politice asupra afacerii sale. La rândul ei, Deutsche Bank a folosit proiectele domnului Trump pentru a-și construi afacere de investiții-bancare, a recolta comisioane din activele pe care le-a pus în custodia sa și a profitat de celebritatea lui Trump pentru a ademeni noi clienți”.

Când FBI a pornit investigația cu privire la operațiunile lui Trump cu Deutsche Bank, lucrurile s-au complicat brusc atât pentru Vrablic, cât și pentru Bowers. O sursă apropiată anchetei a afirmat, de altfel, că anchetatorii federali au întrebat despre Bowers și despre documentele pe care acesta le-ar putea avea în posesie.

Legătura cu Trump nu este, însă, singura explicație care se poate da în legătură cu sinuciderea lui Bowers, care s-a ocupat și de alte afaceri complicate ale unora dintre cei mai bogați clienți ai băncii, potrivit jurnalistului Scott Stedman. Mai mult, e cert că valul sinuciderilor din Deutsche Bank a început cu mult înainte ca Donald Trump să fi devenit președinte. Pe 26 ianuarie 2014,  William Broeksmit s-a spânzurat în locuința sa din Londra. Bărbatul, în vârstă de 58 de ani, a lăsat mai multe bilete de adio în care mărturisea că e „neliniștit de posibilitatea ca diverse autorități să investigheze zonele băncii unde a lucrat”.

Moartea lui Broeksmit a fost începutul unei serii fără precedent de sinucideri, serie care a inclus foști oficiali ai Federal Reserve Board și numeroși manageri de la JPMorgan. În octombrie 2014, un alt veteran al Deutsche Bank s-a sinucis. Calogero Gambino, în vârstă de 41 de ani, a fost găsit în dimineața zilei de 20 octombrie spânzurat de un balustru al scării din locuința sa.

Ce i-a determinat pe toți acești oameni foarte bogați să se omoare? Probabil teama că afacerile necurate pe care le-au făcut de-a lungul carierei ar putea ieși la suprafață. Mai ales că, dincolo de ciocnirile publice și de divergențele de suprafață, complicata lume a băncilor pare un păienjeniș de afaceri dubioase. Iată ce scrie site-ul news.com.au: ”Cel puțin 40 de bancheri s-au omorât în perioada de 17 luni începând cu luna martie 2013, ca urmare a scandalului bancar global”. Mai mult, site-ul australian pune sub semnul întrebării sinuciderea lui Broeksmit și a lui Gambino dar mai ales pe cea a unui bancher italian pe nume David Rossi. Acest director de comunicare al celei mai vechi bănci din lume (Monte dei Paschi di Siena) a murit pe 6 martie 2013, după ce a căzut de la fereastra biroului său aflat la etajul trei al unui palat din secolul al XIV- lea.

Înregistările făcute de camerele de supraveghere arată că Rossia căzut pe spate, cu fața spre clădire – o poziție cam ciudată pentru o sinucidere. Dar asta nu e tot, în timp ce Rossi agoniza pe aleea, mișcând spasmodic un brat și un picior, în cadru apar doi barbați. Doar unul dintre ei se apropie de victimă, dar nu schițează niciun gest că ar vrea să-i ofere ajutor. Dimpotrivă, se întoarce și se îndepărtează calm, nu se vede nici măcar că ar intenționa să telefoneze la ambulanță.

Te-ar putea interesa și: