După ce ieri s-a opus deciziei judecătoreşti de evacuare a Partidului România Mare din sediul din strada Emile Zola, în cursul nopţii Corneliu Vadim Tudor a cedat şi a părăsit imobilul.
"Am gândit că cel mai înţelept cedează, deocamdată, pentru că mâine îi vom bombarda cu procese, cu acţiuni în instanţă. Deci, ca să protejez vieţile acestor oameni şi ale căţeluşilor pe care i-au luat la şuturi şi pe ei, am decis să mă duc la copiii mei acasă", a declarat liderul PRM la ieşirea din clădire. "Eu zic că plecăm demni, cu fruntea sus, acasă la familiile noastre pentru a evita violenţa. Mie nu-mi place violenţa", a mai spus Vadim Tudor.
- Astăzi, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi a anunţat că Vadim Tudor va fi urmărit penal după incidentul de ieri.
În cursul nopţii a continuat inventarierea bunurilor din clădire, care începuse de ieri. Poliţia şi justiţia s-au lăsat umilite de Corneliu Vadim Tudor Jurnaliştii veniţi ieri să asiste la evacuarea Partidului România Mare, din imobilul de pe strada Emile Zola, au fost cam dezamăgiţi de spectacol. Ieri-dimineaţă, boemul cartier Dorobanţi a strâns oameni ciopor în faţa casei din care un executor judecătoresc a încercat să evacueze sediul Partidului România Mare. Imobilul a fost administrat de RA-APPS până în luna februarie a anului trecut, când a fost restituit unui descendent al proprietarului dintre războaie. Casa se află pe strada Emile Zola, nr. 2, a fost proiectată de celebrul arhitect Octav Doicescu şi, în timpul comunismului, a fost sediul Ambasadei Republicii Democrate Germane. Judecătoria Sectorul 1 a dispus evacuarea imobilului în octombrie 2010.
Potrivit unei informaţii publicate de RA-APPS în urmă cu două luni, PRM avea datorii - din chirii, utilităţi şi penalităţi - de 280.000 de lei faţă de Regie, pentru utilizarea acestei case. La această sumă s-ar adăuga 270.000 lei restanţe de plată provenite din folosirea altor două imobile ale RA-APPS.
"Infractoareo, căţea turbată, vită încălţată!"
Corneliu Vadim Tudor a erupt ca un vulcan noroios confruntat cu acţiunea de evacuare pe care executorul judecătoresc Paula Şomâldoc venise să o pună în practică. I-a aruncat un pahar cu apă în faţă, a numit-o "imbecilă", "ananalfabetă", "infractoare", "căţea turbată", "vită încălţată" şi "i-a promis", ei şi poliţiştilor care o însoţeau, că o să înfunde puşcăria.
În ciuda protestelor preşedintelui PRM, până la orele prânzului, toate yalele casei fuseseră schimbate, ziariştii scoşi afară şi inventarul de evacuare începuse, implacabil, să numere toate obiectele din casă. Era aşteptat să se încheie a doua zi: astăzi-dimineaţă.
Bebe Ivanovici, în acţiune
La ora 13.13, pe strada Emile Zola, dându-se jos dintr-o Dacie, a apărut Bebe Ivanovici, aducând cu el câţiva aghiotanţi, un megafon şi-un steag. Era îmbrăcat într-o vestă nu prea groasă, prin care ieşeau mânecile albastre ale puloverului. A luat în mână un microfon şi, apropiindu-l de buze, a cerut să intre în curtea sediului, zicând că nici la Revoluţie n-a fost împiedicat să intre în Comitetul Central. După câteva secunde, bateriile megafonului s-au descărcat, iar Bebe Ivanovici şi-a trimis oamenii după altele noi.
Fotoreporterul unui tabloid, dezamăgit de eşecul oratoric al lui Ivanovici, s-a îndepărtat de gardul sediului PRM şi a spus: "Aţi balcanizat şi scandalul!". Bebe Ivanovici a reuşit până la urmă să intre în casă, iar discursul lui nu s-a mai ţinut.
Dărnicia lui Traian Băsescu
Douăzeci de minute mai târziu, la balconul sediului PRM a reapărut Corneliu Vadim Tudor. Cu cearcăne adânci, părul ră văşit, ţinând în mână o portavoce şi, mai târziu, fiind ajutat de amplificatorul lui Bebe Ivanovici, tribunul şi-a răsplătit adepţii care îndurau gerul străzii cu un nou val de imprecaţii. A vorbit despre cecul de 15 milioane de euro pe care Traian Băsescu i l-ar fi făcut cadou Elenei Udrea la ziua de naştere, despre "dota" de 5 milioane de euro pe care ar fi pregătit-o pentru copilul din flori pe care l-ar avea cu Anca Boagiu şi le-a plâns de milă jurnaliştilor care stăteau afară, în frig. "Este un dublu abuz faţă de libertatea presei. În primul rând, sunteţi ţinuţi afară, în frig, ca tăietorii de lemne, ca muncitorii de la joagăre. În al doilea rând, nu sunt lăsaţi să intre în sediu redactorii cotidianului «Tricolorul» - ce nume frumos! - aflat în al optulea an de apariţie şi deschis, zilnic, de 140.000 de cititori pe internet. Apariţia ziarului este pusă în pericol!".
Sub privirile admiratorilor care îl aplaudau şi îi strigau cuvinte de îmbărbătare, Vadim Tudor şi-a stabilit limitele de re zistenţă: "Va trebui să stăm în casă un an, un an vom sta! Dar mai trăieşte Băsescu un an? Muribundul ăsta vrea să ne ia cu el pe lumea ailaltă".
INFRACŢIUNE
Îmbrâncirea executorului judecătoresc se încadrează la ultraj
Ieri după-amiază, când scandalul de la sediul PRM dădea în colcot, Poliţia Capitalei a emis un comunicat de presă. Potrivit înscrisului, prezenţa trupelor Ministerului Administraţiei şi Internelor la evacuarea imobilului din strada Emile Zola, nr. 2 are la bază o sentinţă civilă învestită cu formulă executorie de către instanţa Judecătoriei Sectorului 1.
Vadim Tudor a acuzat ieri faptul că respectiva sentinţa civilă nu este definitivă şi irevocabilă, aspect care nu împiedică, însă, învestirea acesteia cu titlu executoriu.
Printr-un comunicat de presă publicat de RA-APPS în noiembrie, Regia a înştiinţat PRM din martie 2010 că imobilul a ieşit din patrimoniul statului printr-o decizie de restituire. Preşedintele PRM susţine, însă, că decizia de restituire a fost emisă în favoarea descendenţilor unei alte persoane decât aceea care a deţinut imobilul respectiv (Nicolae Caranfil în loc de Maria Wolf) - poziţie pe care se întemeiază acţiunea de recurs la sentinţa citată.
Potrivit specialiştilor consultaţi de EVZ, îmbrâncirea şi insultarea executorului judecătoresc şi a forţelor de ordine se încadrează la infracţiunea de ultraj. Fiind vorba de o infracţiune comisă de un demnitar al statului român, pentru această infracţiune, Corneliu Vadim Tudor ar urma să fie cercetat de către procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Biroul de presă al Parchetului General a declarat pentru EVZ că instituţia se va putea sesiza abia după încheierea procesului-verbal al acţiunii de executare silită. (A contribuit Georgeta Ghidovăţ)