În 2008, când a început campania de vaccinare, româncelor le-a fost frică să accepte imunizarea. Specialiştii spun că vaccinarea este principala metodă de a stopa decesele cauzate de HPV.
Cazul recent al unei tinere din Marea Britanie care doarme 23 de ore pe zi după administrarea vaccinului contra HPV a readus în atenţia publică problema vaccinării împotriva cancerului de col uterin. Ca şi în alte situaţii, nu s-a stabilit clar dacă boala ei are legătură cu vaccinul.
Ieri, reprezentanţi ai societăţii civile, oficiali din Ministerul Sănătăţii şi din Organizaţia Mondială a Sănătăţii au dezbătut această problemă în cadrul unei mese rotunde la Palatul Parlamentului. Campanie eşuată, mulţi vinovaţi Eşecul campaniei naţionale de vaccinare a fost pus pe seama mai multor factori, care includ lipsa de educaţie a populaţiei în ce priveşte măsurile de prevenţie, şi influenţa negativă a presei, care a prezentat cazuri de vaccinări cu efecte adverse puternice. Ministerul Sănătăţii şi-a asumat o parte din vină. "Nici populaţia nu a fost pregătită, nici profesioniştii nu au fost suficient de abili să convingă populaţia", a subliniat Amalia Canton, director în Ministerul Sănătăţii.
Mulţi medici nu s-au pronunţat în privinţa vaccinului sau au recomandat evitarea acestuia, neavând suficiente informaţii în domeniu. "Vaccinul este sigur" Potrivit oficialilor din Ministerul Sănătăţii, prezentarea în mass-media a unor cazuri de boli grave despre care s-a sugerat că au fost cauzate de vaccin a contribuit la reacţia de respingere în masă. Oameniii de ştiinţă cataloghează astfel de relatări drept speculaţii nefondate. Albert Singer, profesor al departamentului de cercetare în ginecologie la Universitatea din Londra, prezent la masa rotundă de ieri, garantează că vaccinul este sigur. "Nu există absolut nicio dovadă ştiinţifică în ceea ce priveşte efectele adverse grave ale vaccinului", a declarat specialistul. În acelaşi timp, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), promovează vaccinarea. "OMS nu se entuziasmează uşor la apariţia unui nou medicament. În această situaţie, însă, nu a avut reţineri. E clar că este un vaccin bun", a declarat Victor Olsavszky, reprezentant al OMS. România se află pe primul loc în UE în ceea ce priveşte incidenţa cancerului de col uterin şi mortalitatea cauzată de această boală. 28,9% dintre femeile românce dezvoltă această afecţiune şi 16,21% dintre ele mor, de patru ori mai multe decât media la nivelul Uniunii Europene.
Principala modalitate de prevenire este vaccinarea, spun specialiştii. Vaccinul reprezintă o replică a virusului, o celulă aparent identică cu cea reală, însă fără informaţie ADN. În jur de 82 de miloane de doze au fost fabricate şi distribuite pe tot globul, până în prezent, iar în 2007 au început programe naţionale de vaccinare în UE. Rata de vaccinare în Anglia, 80%, iar în România, 5% În România, campania a început în noiembrie 2008, cu elevele de clasa a IV-a, a continuat în noiembrie 2009 cu cele de 12-14 ani, pentru ca în decembrie acelaşi an vârsta fetelor eligibile pentru a fi vaccinate să crească până la 24 de ani. În primul an, rata de vaccinare a fost de 2,5%, pentru ca în 2009 să ajungă la 5%. Potrivit profesorului Albert Singer, pe acelaşi segment (12-14 ani), Anglia a avut o rată de vaccinare de 80%. Papanicolau nu e suficient Pe locul al doilea în ceea ce priveşte metodele de prevenire a cancerului de col uterin se află screeningul. În acest caz, se iveşte însă problema eficienţei. Potrivit cercetătorului Albert Singer, examenul citologic clasic, testul Babeş Papanicolau, are o eficienţă medie de 53% în depistarea cancerului de col. Spre deosebire de acesta, testul HPV are o eficienţă de 96% şi nu trebuie repetat pentru o perioadă de 5 până la 7 ani. "În Marea Britanie se recomandă în primul rând testul HPV", precizează Singer. 1 este locul pe care îl ocupă România în UE în privinţa incidenţei cancerului de col uterin şi a mortalităţii din această cauză RĂSPÂNDIRE 100 de tulpini HPV şi două vaccinuri Virusul Papilloma Uman are peste 100 de tulpini diferite, dintre care doar o parte produc cancer. Cel mai ridicat risc de a produce leziuni precanceroase îl au HPV 16 şi 18, care stau la baza cancerului cervical. Riscul cel mai scăzut îl prezintă HPV 6 şi 11, care produc negi genitali. Există, de asemenea, tulpini care pot produce cancer vaginal, anal sau oral. În contextul în care virusul se răspândeşte prin contact sexual (de orice tip), singura modalitate de prevenire este vaccinul. În prezent, există două tipuri de vaccinuri pe piaţă: unul bivalent, care distruge tulpinile 16 şi 18, şi unul tetra valent, împotriva tulpinilor 16, 18, 6 şi 11. Citiţi şi:
- Vaccinul antigripal, între eficienţă şi teoria conspiraţiei
- Vaccinarea anti-cancer, gratuită şi peste vârsta de 24 de ani
- Jumătate dintre bărbaţi sunt purtători de HPV
- Şase românce mor zilnic de cancer de col uterin