Situația din Ucraina continuă să fie un punct sensibil pe plan internațional, prea puțini înțelegând dacă Vladimir Putin are de gând să invadeze, cu adevărat, Ucraina sau dacă totul face parte dintr-un plan mult mai bine conturat cunoscut de președintele Federației Ruse. Va exista un conflict în Ucraina ?
Conform tuturor declarațiilor făcute de președintele Vladimir Putin, Rusia nu își dorește să înceapă un război, chiar dacă NATO, așa cum declară oficialii de la Moscova, ar fi ajuns prea aproape de granițele sale. Valery Kuzmin, ambasadorul Rusiei la București, a declarat recent la o lansare de carte că “Rusia nu are gând să înceapă războiul, mai ales în Ucraina unde locuiește un popor care ne este foarte apropiat.”
Din punctul de vedere al ambasadorului Valery Kuzmin, propaganda care se face privind o posibilă escaladare a conflictului din Ucraina este benefică doar Statelor Unite ale Americii. Cu toate acestea, oficialii ruși au transmis că la Donbass există o mișcare de neo-fasciști care atacă și care ar fi pregătiți oricând să escaladeze conflictul. În acest context, o întrebare la care ar putea răspunde Rusia este: va interveni Rusia în regiune în cazul în care va avea loc o confruntare ? Și dacă răspunsul este afirmativ, va rămâne în istorie că Ucraina a provocat conflictul împotriva Rusiei ?
La prima vedere, întrebarea poate părea greu de înțeles, însă istoria ne-a învățat cum multe scântei au fost provocate chiar de cei care pretindeau că sunt victimele acelei mișcări. Un astfel de exemplu este masacrul de la Katyn. Chiar dacă acum cunoaștem că Uniunea Sovietică a fost vinovată pentru exterminarea în masă a polonezilor, la acea vreme vina a fost aruncată asupra armatei germane. În timpul proceselor de la Nurnberg, procese ce au avut loc între 1945-1949, s-a ajuns la concluzia că adevărații vinovați pentru masacrarea polonezilor au fost ofițerii ruși. Totul fusese făcut într-un mare secret care a reușit să fie aflat abia după cel de-al Doilea Război Mondial.
Este România în pericol?
Relațiile româno-ruse au oscilat între cooperare, neutralitate, conflict armat, ostilitate, iar acum, la prima vedere, ar părea inexistente. Cu toate acestea, ambasadorul Valery Kuzmin susține că Federația Rusă încearcă cu toate instrumentele pe care le are la dispoziție să încurajeze menținerea intereselor reciproce.
La conferința de presă din 9 februarie 2022 ținută de ambasadorul Rusiei la București, Valery Kuzmin, Evenimentul Zilei și-a exprimat interesul față de perspectiva actuală a Federației Ruse asupra Tratatului privind relațiile prietenești și de cooperare cu România. În acest context, Excelența Sa nu a ezitat să ne prezinte poziția Rusiei: “Metaforic vorbind, distanța dintre București și Moscova este mai lungă decât cea mai lungă suprafață de pe Pământ.
Scurtarea acestei distanțe poate fi realizată cu eforturi de reciprocitate. Nu insistăm în general, cum nu o facem nici în cazul României, ca vreo țară să părăsească NATO. Este decizia fiecărui stat ce decizii va lua pe plan intern. Tratatul privind relațiile prietenești și de cooperare dintre România și Federația Rusă semnat la 4 iulie 2003 prevede toate principiile, inclusiv un principiu amintit des de România și anume respectul față de dreptul internațional. Inclusiv interpretarea dreptului internațional este o altă problemă care ar trebui discutată în detaliu”.
În acest context, România nu pare a fi în pericol în cazul unei escaladări a conflictului dintre Rusia și Ucraina, însă niciodată nu poți fi suficient de sigur atunci când vine vorba despre conflictele militare și cu atât mai mult când ești membru al unei alianțe politico-militară.