USR primește o lecție de istorie. Din care se vede că l-au întrecut pe Nicolae Ceaușescu. Un editorial intitulat "Grija USR pentru comuniști" de Ionuț Cojocaru, invitat al cristoiublog.ro, ediția din 26 martie 2019, aduce câteva precizări istorice importante.
Cei de la USR fac politică într-un mod total diferit față de orice alt partid. Cum parcă în țara aceasta totul merge atât de bine încât opoziția nu mai poate face mare lucru, cei de la USR s-au gândit în prag de primăvară să se ocupe de comuniști. Să-i scoată în afara legii, de parcă aceștia ar conta sau ar putea conta în prezent sau în viitorul apropiat.
Sunt atât de grijulii încât proiectul lor de lege, depus doar, începe cu ”pentru prevenirea instaurării regimului dictatorial comunist”. De ce nu și fascist? Sau nazist? Sau pentru interzicerea instaurării oricărui regim totalitar?
Nu știm de unde acești deputați s-au grăbit să demareze procedurile pentru aplicarea unei legi organice împotriva comuniștilor dar cert este că România de azi nu este în pragul instaurării unui regim socialist-totalitar aplicat, să presupunem, de un eventual Partid Comunist.
Pentru o mai bună cunoaștere a trecutului, putem demonstra istoric, că în România nu a existat ”regim dictatorial comunist”, cum de fapt nu a existat niciunde în lume, nici măcar în Coreea de Nord sau alte țări asiatice cu regimuri mult mai dure.
Cum deputații de la USR sunt tineri, se pare fără o solidă cultură istorică, fără preocupări în privința cercetării ideologiilor totalitare aleargă după subiecte care să le aducă beneficii de imagine. Pentru o cunoaștere mai aprofundată le recomand să citească discursul lui Nicolae Ceaușescu de la Congresul al XIV-lea (ultimul) din noiembrie 1989 când acesta își exprima speranța ca în 2010 să se poată instaura regimul comunist în România.
În cazul în care deputații USR-iști nu sunt convinși, pot merge către constituțiile din statele cu partide comuniste unde acestea au funcționat sau funcționează și pot citi cum s-a numit sau se numește statul, și anume popular sau socialist și niciodată comunist. Ori dacă, comuniștii nu-și intitulează propriul regim comunist, sigur nu este.
Un alt fapt dovedibil pentru cei care înțeleg evenimentele istorice este că un regim dictatorial nu se poate împiedica de o lege. Nu cred că un regim dictatorial cum este trecut în proiectul de lege al celor de la USR, format dintr-un grup de oameni cu asemenea idei, ar renunța, în cazul în care ar putea să-și impună un eventual regim, din cauza unei legi dorite de USR.
Comuniștii, susținuți de Moscova au câștigat puterea deplină pe parcursul a câțiva ani, până pe 30 decembrie 1947, timp în care s-au instalat treptat în România, au participat la alegeri pe care le-au fraudat, au păstrat de fațadă fețe democratice în guvern, au trimis în pușcării politicienii incomozi, au eliminat celelalte partide politice, etc.
Poate cei de la USR nu știu că într-o democrație, dreptul la afiliere politică este liber, alegătorii putând fi cei care acceptă sau nu un partid. Spre exemplu, pe site-ul Tribunalului București găsim la partide politice, Partidul Comunist, înființat la 27.06.2016. Cum acest partid este înființat printr-o sentință judecătorească, rezultă că a fost înființat prin respectarea legilor în vigoare.
Au trecut 30 de ani de când românii vorbesc despre perioada ”comunistă”. Unul dintre cei mai abili politicieni, Traian Băsescu a organizat pe vremea când era președinte (18 decembrie 2006) o condamnare a ”comunismului”. A găsit un oportunist în persoana lui Vladimir Tismăneanu care a încropit un grup de ”specialiști” din care să nu facă parte și istorici specializați în problematică și, firește, au condamnat în totalitate comunismul după concluzii stabilite înainte. După Raportul Final al Comisiei, tot ce s-a petrecut între 1945 – 1989 a fost condamnat de către Parlamentul României pe baza Raportului acestei Comisii.
Pentru a înțelege mișcarea sau mai bine zis mișcările comuniste, tinerii deputați USR ar trebui să citească, să caute să înțeleagă cum de un regim al partidelor comuniste (totalitar) a prins avânt începând cu revoluția rusă și a reușit să se întindă de la granița Japoniei până la Zidul Berlinului.
Poate cei din USR ar trebui să propună teme de analiză privind ideologiile totalitare, studiul relațiilor dintre un stat democrat și unul totalitar, să propună metode și soluții de a dezvolta educația și cultura tinerilor, să se preocupe de programa școlară unde istoria este pe cale de dispariție în loc de a propune legi de interzicere a unei eventuale instaurări a unui regim dictatorial comunist.
P.S. Pe 19 martie președintele Klaus Iohannis s-a referit la România și R. Moldova ca la două popoare diferite. Încercând să-și îndrepte gafa, a declarat pe 22 martie că nu a spus popoare ci națiuni!!! Ambele declarații sunt pe site-ul Administrației Prezidențiale și dovedesc contrariul a ceea ce susține președintele.
Nicolae Iorga, Gheorghe Brătianu, Ion Nistor sau Alexandru Boldur au publicat studii de certă valoare despre faptul că moldovenii nu sunt un alt popor. Memoriile unora dintre cei care au participat la Unirea Basarabiei au cunoscut lumina tiparului: Constantin Stere, Ion Pelivan, Ion Inculeț etc. Dimitrie Cantemir, Grigore Ureche scriu despre români ca despre despre același popor. ”Moldoveni” sunt Creangă, Eminescu, Enescu, Iorga, Ciprian Porumbescu, M. Kogălniceanu și mulți alții.