În timp ce Victor Ponta se pregăteşte să se instaleze la Palatul Victoria, voci din PNL reiau tema suspendării şefului statului.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat luni seara că USL nu va admite intervenţii ale preşedintelui Traian Băsescu în activitatea Guvernului condus de Victor Ponta. În caz contrar, acesta riscă să se confrunte din nou cu prespectiva suspendării din funcţie.
Din comentariile făcute de Antonescu rezultă că lista de lucruri pe care Traian Băsescu le poate face fără să rişte suspendarea este destul de restrânsă. Liderul liberal a spus că USL "nu va permite niciun fel de sugestie, de insistenţă sau de condiţionare a preşedintelui legată de componenţa guvernului, de titularul unui minister sau altul, de structura guvernului, de o decizie sau alta a guvernului". Cu alte cuvinte, dacă Traian Băsescu va refuza să semneze numirea în funcţie a vreunuia dintre membrii Cabinetului Ponta sau va critica prea insistent o decizie guvernamentală, riscă să se vadă supus din nou procedurii cu care s-a mai confruntat şi în 2007. El poate, în schimb, conform lui Crin Antonescu, "să povestească, să recomande, să se pronunţe, să solicite prezenţa la o şedinţă de guvern".
Şi Ludovic Orban a declarat în repetate rânduri, în ultimele zile, că o colaborare cu Băsescu ar fi nocivă şi l-a descris ca pe "un personaj diabolic, care trebuie demis cât mai urgent".
De fapt, pentru o parte dintre lucrurile pe care Antonescu le consideră drept imixtiuni, Traian Băsescu are acoperire, ca urmare a mai multor decizii date de Curtea Constituţională în perioada 2007-2009, când PSD şi PNL au contestat repetat anumite acţiuni ale acestuia. Cu prilejul demersului de suspendare iniţiat de PSD în 2007, CCR a specificat, în avizul pe care l-a dat, că declaraţiile critice ale preşedintelui, chiar şi acelea exprimate în termeni destul de tari, sunt opinii politice şi intră sub incidenţa imunităţii funcţiei.
Cât despre criticile acestuia cu privire la activitatea Justiţiei sau a Guvernului, CCR nu le-a considerat imixtiuni, ci a apreciat că şeful statului, în calitate de mediator între celelalte puteri, "poate să formuleze observaţii şi critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi a exponenţilor acestora, să propună reforme sau măsuri pe care le apreciază dezirabile interesului naţional".
Când preşedintele a refuzat, în 2008, s-o numească ministru al Justiţiei pe Norica Nicolai, invocând probleme legate de mapa ei profesională, CCR a decretat că şeful statului poate respinge, o singură dată, motivat, numirea unui ministru. Avizul Curţii este însă consultativ, fiind posibil ca, la fel ca în 2007, Parlamentul să nu ţină cont de el şi să decidă declanşarea referendumului. Ce spun Constituţia şi Legea referendumului
Şeful statului poate fi demis în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei. Decizia se ia cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea CCR. Dacă propunerea este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui. Demiterea şefului statului este însă greu de realizat întrucât ar trebui să voteze pentru ea nu jumătate plus unu dintre cei care se prezintă la vot, ci majoritatea cetăţenilor înscrişi pe listele electorale, potrivit unei modificări la legea referendumului, promulgate luna trecută. Având însă în vedere că USL deţine acum majoritatea parlamentară, poate să modifice din nou această lege pentru ca preşedintele să poată fi suspendat mai uşor.