Decizia de ieri a liderilor europeni de a şterge o parte din datoria Greciei este doar primul pas pentru rezolvarea crizei europene, a spus pentru EVZ Radu Crăciun, directorul de investiţii al Eureko pensii.
Salvarea Greciei va da multe bătăi de cap băncilor care au creditat-o care vor căuta sprijin la investitori, sectorul public sau Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF).
EVZ: Cum vedeţi decizia de ieri a liderilor europeni? Radu Crăciun: Orice soluţie era mai bună decât această tărăgănare a deciziilor, care nu a făcut decât să înrăutăţească lucrurile. Pieţele finaciare au involuat de pe urma acestei lipse de decizie. Dar trebuie spus că asta este doar începutul jocului, iar diavolul stă în detalii.
Cine va suferi de pe urma aceastei decizii? Băncile europene, dar acestea nu vor suferi în aceeaşi măsură de pe urma ştergerii de datorii. Cel mai mult vor avea de suferit băncile greceşti, care au o expunere mare pe datoria statului.
De unde vor fi recapitalizate băncile care au expunere pe Grecia şi nu îşi mai primesc banii? Ce soluţii au la îndemână în afară de a aduce bani de la acţionari şi vânzări de active? Există trei soluţii posibile. Să apeleze la investitorii privaţi, la stat sau la Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF). Şi cred că aceasta va fi ordinea în care vor căuta soluţiile. Unii investitori privaţi ar putea fi atraşi de această propunere, în funcţie de ce alte active mai au băncile în bilanţ. Dacă se pune problema unui sprijin din partea statului, rămâne de văzut dacă sectorul public va achiziţiona un pachet majoritar sau unul minoritar sau un pachet minoritar dar care să confere şi puterea de decizie. A treia soluţie ar fi să se apeleze la sprijinul FESF.
Pentru băncile greceşti se poate pune problema unei naţionalizări? Statul grec are acum jumătate de datorie mai puţin, aşa că nu se ştie exact în ce situaţie se află după decizia de ieri. Trebuie făcute nişte calcule.
Va fi nevoie de o ştergere suplimentară a datoriei grecilor? Cred că, cel puţin în următoarele 12 luni, ar fi de mirare să vedem această problemă pusă pe tapet. Rămâne de văzut în ce măsură Grecia va mai avea motive să promoveze reforma, în condiţiile în care va trebui să taie din active să facă privatizări.
Apoi, trebuie văzut în ce măsură decizia cu privire la Grecia va crea sau nu apetit şi altor ţări, şi mă refer aici în special la Portugalia şi Irlanda. Prin decizie s-a creat un hazard moral. Cum vedeţi posibila implicare a Chinei în capitalizarea FESF-ului? Problema nu e tranşată, iar la mijloc sunt orgolii politice mari. În rândul europenilor au apărut poziţii de genul: "Ce facem, ne vindem bucată cu bucată chinezilor?". Pe de altă parte, nici chinezii nu sunt dispuşi să vină cu bani fără a vedea clar că au un avantaj. Cum va fi crescut nivelul FESF? De aceea spuneam că diavolul stă în detalii. Teoretic, se ştie că ar trebui emise obligaţiuni, dar rămâne de văzut cine le va cumpăra şi cât va fi dispus să cumpere şi care va fi colateralul acestor obligaţiuni.