Comisia Europeană oferă în sfârșit primele estimări privind șocul pe care pandemia îl vaprovoca economiilor țărilor UE. Se pare că urmează o recesiune mai gravă decât cea din 2008. Ziarul Belgian Le Soir are toate informațiile.
“Se cunosc în sfârșit cifrele pe care Comisia le prevede pentru catastrofa economică legată de Covid-19. Economia europeană ar urma să cunoască o recesiune de proporții istorice în acest an, avertizează din start instituția europeană prin datele date publicității miercuri.
PIB-ul UE, adică producția de bogăție anuală, ar urma să scadă în acest an cu 7,5% și PIB-ul zonei euro cu 7,75%. În februarie, Comisia se aștepta la o creștere de 1,4% în UE și de 1,2% în zona euro.
Belgia va cunoaște o recesiune la nivelul mediei europene (-7,2%). Prin comparație, în timpul crizei financiare din 2008, apoi a celei a datoriilor suverane din 2012, PIB-ul Belgiei nu a scăzut decât o singură dată, în 2009 (circa -2%) și a fost în jur de 0% în 2012 și 2013.
Comisia se așteaptă totuși la o revenire începând din 2021 cu o creștere de 6,7%. Deficitul bugetar ar urma să treacă de la 1,9% în 2019 la aproape 9% în acest an.
Toate astea vor avea desigur un impact asupra datoriei publice, deja problematică din punctul de vedere al Comisiei. În vreme ce era pe o pantă descendentă de mai mulți ani, în acest an ar urma să treacă de la 98,6% la 113,8%. Rata șomajului ar urma să atingă 7%, față de 5,4% în 2019.
În UE, Grecia va cunoaște cea mai mare recesiune (-9,7%) și Polonia cea mai slabă (-4,2%). Italia, cea mai afectată de criza sanitară, ar urma să concentreze îngrijorările din acești ultimi ani din cauza datoriei uriașe (134% din PIB anul trecut) și a împrumuturilor neperformante în bilanțul băncilor.
„Acest lucru ar putea avea un impact asupra condițiilor de finanțare” pe piețe, avertizează Comisia. A treia economie din zona euro, ea cere de mai multe săptămâni ca UE să accepte împrumuturi comune, pentru ca ea să-și poată finanța relansarea fără un impact prea mare asupra gradului său de îndatorare, pentru a nu pierde accesul la piețe.
Datoria sa ar urmă să crească până la 159% din PIB, adică peste 2.800 de miliarde de euro.