La aproape un deceniu de la asasinarea lui Mihai Viteazul, revine planul concentrării împreună a celor trei Principate. De data asta, inițiativa vine din Transilvania,

Mihai Viteazul pendulase între otomani, Habsburgi, Bathorești, Movilești și polonezi pentru a face Unirea de la 1600. Murise în august 1601, asasinat din ordinul împăratului romano-german Rudolf al II-lea, executat de generalul-condotier Gyorgy Basta prin intermediul mercenarilor valoni din armata lui Mihai Viteazul.

„Unirea” de Anul Nou - acțiunea principelui transilvan Gabriel Báthory

„Unirea” din 1611 a fost temporară. Artizan a fost Gabriel Báthory. A fost nepotul cardinalului Andrei Báthory, văr cu Sigismnud Báthory, cardinal care condusese Transilvania, fiind eliminat de Mihai Viteazul în urma victoriei de la Șelimbăr din 1599. Unirea a însemnat practic o acțiune militară planificată pentru ultimele zile ale lunii decembrie 1610.

”Unirea” a început de fapt ca acțiune miliară de ocupație a Țării Românești pe 29 decembrie 1610. În ianuarie-februarie 1611, a plănuit, nebunește, să scape de prietenii săi, domnitorii din Țara Românească și Moldova. Este vorba de Radu Șerban și Constantin Movilă.

„Unirea” de Anul Nou - justificarea principelui transilvan

„Unirea”  era văzută de Gabriel Báthory ca o rematerializare a tratatelor pe care Sigismund Báthory, le semnase cu Mihai Viteazul, domnul Țării Românești și Ștefan Răzvan din Moldova. Evident, era un act caduc prin forța armelor, dar principele era urmașul politic al  celor doi prinți transilvani Sigismund și Andrei Báthory.

Pratic, Ștefan  Báthory nu a reușit decât să ocupe Țara Românească. A controlat-o până prin 1612, încercând să treacă și în Moldova, după cum susținea istoricul Nicolae Iorga pe la 1900.

Jafuri, contre cu turcii și un sfârșit sinistru

„Unirea”  nu a fost posibilă pentru că Radu Șerban și Constantin Movilă au rezistat în Moldova. Gabriel Báthory a promis turcilor Oradea pentru a primi sprijin otoman. Otomanii însă i-au dat sprijin unui alt domnitor, Radu Mihnea. Acesta mai domnise la Târgoviște în 1601-1602, în aprilie-mai 1611 și apoi din septembrie 1611 până în iulie 1616. Va mai domni și în Moldova, Țara Românească și Moldova, deci de trei ori în intervalul 1616-1626.

Gabriel Báthory a făcut jafuri sinistre și crime monstruoase în Muntenia. A intrat în conflict și cu nobilimea transilvană, dar mai ales cu patriciatul săsesc de la Sibiu pentru că a desființat privilegiul orașului liber Sibiu. A fost alungat și din Țara Românească de către Radu Șerban. Va fi asasinat la 27 octombrie 1613 de către soldații săi.