Premieră post-decembristă. Sistemul electoral românesc va fi schimbat radical prin introducerea votului uninominal în modalitatea de alegere atât a parlamentarilor, cât şi a preşedinţiilor de Consilii Judeţene. Faptul că proiectul de lege a obţinut astăzi aprobarea Camerei Deputaţilor, cameră decizională în Parlament, este un pas foarte important. Până la intrarea în vigoare a legii au mai rămas două etape: contestarea legii la Curtea Constituţională, de către PRM, şi promulgarea ei de către preşedintele ţării.

Noul proiect de lege privind introducerea votului uninominal a fost adoptat astăzi de deputaţi cu 231 de voturi "pentru", 11 voturi "împotrivă" şi 18 abţineri. Camera Deputaţilor este forul decizional pentru această lege.

Preşedinţii CJ vor fi aleşi tot uninominal

Deputaţii au aprobat la dezbaterea Legii privind introducerea votului uninominal, un amendament conform căruia şi preşedinţii consiliilor judeţene vor fi aleşi prin vot uninominal. Amendamentul a fost adoptat cu 132 de voturi "pentru", 32 de voturi "împotrivă" şi 62 de abţineri. Acesta aparţine deputatului PSD Victor Ponta şi a fost, iniţial, respins de Comisia de cod electoral.

"Cred că preşedinţii consiliilor judeţene trebuie să aibă legitimitatea votului. Haideţi să dăm dreptul oamenilor să-şi aleagă preşedintele consiliului judeţean şi haideţi să facem mai puţine aranjamente", a spus Victor Ponta, în plenul Camerei.

Liberalii s-au declarat împotriva acestei propuneri.

"Este normal să legiferăm ca şeful administraţiei judeţene să fie ales prin vot popular, dar trebuie să veniţi rapid cu un proiect de lege să-l discutăm. Nu aici trebuie să statuăm această problemă", a spus deputatul PNL Pantelimon Manta.

Şi deputaţii UDMR s-au situat împotrivă, susţinând că, deşi amendamentul i-ar avantaja, introducerea votului uninominal la alegerea preşedinţilor consiliilor judeţene trebuie realizată în urma unei legi distincte.

"De ce nu am vota uninominal şi omul numărul doi din stat, după şeful statului, preşedintele Senatului. Haideţi să facem o lege compactă pentru alegerea viitorilor preşedinţi de consilii judeţene", a afirmat deputatul Marton Arpad.

Referindu-se la acest amendament, deputatul PRM Marcu Tudor a provocat amuzamentul colegilor săi, cerându-le celor care vor sesizarea Curtea Constituţională să meargă să semneze pe lista PRM, urmând ca ulterior să fie stabilite şi motivele.

Posibilă contestare la Curtea Constituţională Liberalul Mihai Voicu a declarat după adoptarea legii privind introducerea votului uninominalului, că există temeri că actul normativ ar putea fi atacat la Curtea Constituţională din cauza prevederii legate de alegerea preşedinţilor de consilii judeţene.

Deputatul a precizat că PNL, deşi susţine politic alegerea preşedinţilor de consilii judeţene prin vot uninominal, ar fi preferat ca această prevedere să facă obiectul unei legi separate, tocmai pentru a nu se periclita şi votul uninominal pentru Senat şi Cameră din cauza unui eventual atac de neconstituţionalitate pe textul referitor la preşedinţii de consilii judeţene.

Voicu a mai afirmat că, în ultima perioadă, deciziile Curţii Constituţionale au devenit "puţin previzibile", iar responsabilitatea pentru eventuala amânare a intrării în vigoare a votului uninominal va reveni "celor care nu au avut raţiunea" să accepte ca alegerea preşedinţilor de consilii judeţene prin vot uninominal să facă obiectul unei alte legi.

Procedura de vot Proiectul arată că votul va avea loc într-un singur tur de scrutin, în colegii uninominale al căror număr va fi egal cu numărul senatorilor şi deputaţilor.

Astfel, fiecare partid va propune câte un singur candidat într-un colegiu, iar cel care va obţine 50 la sută plus 1 din voturi câştigă automat mandatul. Dacă nimeni nu obţine acest scor, voturile vor fi repartizate proporţional la nivel naţional, partidelor, conform Realitatea. Proiectul arată că numărul de parlamentari va rămâne neschimbat, colegiile urmând a fi desemnate de Guvern, printr-o ordonanţă de urgenţă, la propunerea unei Comisii speciale a Parlamentului.

O noutate ar fi pragul electoral alternativ. Parlamentarii din Comisia de cod electoral au introdus în legea votului uninominal o prevedere potrivit căreia pot intra în parlament şi partidele care obţin primul loc în şase colegii de la Cameră şi trei colegii de la Senat.

Astfel, dacă un partid nu obţine necesarul de 5% pentru a intra în Parlament, va fi totuşi reprezentat dacă va câştiga majoritatea în şase colegii de deputaţi şi cinci de senatori.

Chiar dacă pragul alternativ se referă la toate partidele, prima formaţiune avantajată este UDMR. Asta pentru că, în Harghita şi Covasna, vor exista cel mai probabil nouă colegii pentru Cameră şi patru pentru Senat.

(16:49)