Echipa campaniei "România Din Interior" şi-a îndreptat atenţia spre o bogăţie de care nu suntem conştienţi: lacurile glaciare din Parcul Naţional Retezat.
În Parcul Naţional Retezat sunt aproape jumătate din lacurile glaciare din ţară, 80 la număr, un record pentru Europa. Peisajele din Retezat, de o frumuseţe uluitoare poartă urmele ultimei glaciaţiuni de acum 20.000 de ani, povestesc reporterii echipei "România Din Interior", de la Digi 24.
Sunt sălbatice, pure, neschimbate, iar natura poate fi admirată în toată splendoarea ei. Drept dovadă, Parcul Naţional Retezat, numit şi "Tărâmul fermecat cu ochi albaştri" a fost propus, în urmă cu cinci ani, într-un top internaţional al noilor minuni naturale ale lumii şi a primit diploma de excelenţă pentru arii protejate, din partea Consiului Europei.
În fiecare an, parcul este vizitat de circa 20.000 de turişti din care jumătate sunt străini. Mai mult decât atât, în ultimii ani, conform administraţiei parcului, numărul vizitatorilor străini a crescut cu 15%. Străinii au început să prefere lacurile glaciare din Carpaţi, în detrimentul celor din Alpi, pe motiv că ultimele au devenit staţiuni exclusiviste, cu vile scumpe şi sporturi nautice şi nu se mai pot bucura de liniştea naturii. Cu toate acestea, autorităţile române nu ştiu să profite de acest avantaj. Problema este că turiştii străini află doar întâmplător de toate aceste comori ale naturii, pe Internet sau de la prieteni. Statul român nu a făcut nimic pentru promovarea lacurilor glaciare timp de 22 de ani. Abia în luna august 2012, la final de sezon, în Retezat a fost deschis un traseu turistic al lacurilor glaciare.
"Dupa stiinta mea, nu a existat un program de promovare al lacurilor glaciare", a spus sec directorului Direcţiei Management şi Brand din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Carmen Moraru. Între timp unele dintre lacurile glaciare s-au transformat în gropi de gunoi. Cele mai mari probleme sunt în Masivul Făgăraşi. Un grup de ONG-uri a strâns, în cadrul unei campanii de ecologizare, peste o tonă de deşeuri din lacurile glaciare Capra, Căpriţa şi Călţun.
"În anul 2007 am scos din lacurile Capra şi Căpriţa în jur de 500 de kg de deşeuri, peste 500 de kg, iar din lacul Călţun, în anul 2008, undeva în jur de 300 de kg. În lacul Capra am avut surpriza, în anul 2007, să ne întâlnim cu o cutie de viteze de camion, un deşeu mai puţin obişnuit şi în acelaşi timp foarte suspect cum a ajuns acolo", povesteşte Răzvan Popescu-Mirceni, reprezentant ONG, la emisiune prezentată duminică, de la 18.30, la Digi 24.