Cei nouă magistraţi ar putea să pună capăt crizei prelungite de autoritate prin care trece România. Evenimentul Zilei vă prezintă opţiunile pe care le au, precum şi consecinţele acestora.
Decizie istorică, astăzi, la Curtea Constituţională, care decide dacă Traian Băsescu se întoarce sau nu la Palatul Cotroceni. Potrivit legii de organizare a Curţii Constituţionale, orice referendum trebuie validat cu o majoritate de două treimi. "Plenul Curţii Constituţionale decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilităţii referendumului", scrie în articolul 47 din legea 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii. Textul legii arată clar că majoritatea de două treimi este necesară doar la validare, o decizie de invalidare putând fi luată cu o majoritate de cinci la patru sau chiar în cazul în care doar cinci judecători susţin valabilitatea referendumului. Practic, Curtea nu poate lua decât o decizie: să invalideze refrendumul de demitere a şefului statului, punând astfel capăt unui ling şir de ilegalităţi care au marcat tentativa de lovitură de stat a USL. Înapoi în Parlament În hotărârea privind stabilirea obiectului şi a datei referendumului naţional pentru demiterea Preşedintelui României, parlamentarii USL au strecurat o prevedere suspectă şi care nu se ştie cum va fi interpretată: "În situaţia în care Curtea Constituţională va stabili că nu au fost îndeplinite condiţiile de valabilitate stabilite de lege, Parlamentul României va lua act de hotărârea acesteia şi va decide asupra procedurii de urmat". Traian Băsescu şi mai mulţi lideri ai PDL şi-au exprimat îngrijorarea că Parlamentul, dominat de USL şi aliaţii lor care au votat în favoarea suspendării şefului statului, ar putea să nu respecte decizia Curţii Constituţionale. "Ei ar gândi să facă un nou referendum până iese. La ei mă pot aştepta la orice, să mă cheme în faţa Parlamentului să spună: te-am demis", a declarat preşedintele Traian Băsescu la B1 TV, la 15 iulie. Acest scenariu, prin care legislativul nu-l lasă pe Băsescu să se întoarcă la Cotroceni, este sugerat de declaraţii recente ale unor lideri USL. "Daca mâine, cu şase judecători, se decide că referendumul e invalid, este evident că vom respecta această decizie", a declarat, luni, Ponta. El nu a spus ce va face dacă decizia este luată cu votul a cinci judecători. "Nimeni nu va accepta aşa ceva", a spus Crin Antonescu, vineri, vorbind despre varianta invalidării cu un vot de cinci la patru. Coabitare cu Ponta? Şi Băsescu, şi Ponta, au declarat că vor coabita dacă se revine la situaţia de dinainte de suspendare. "Eu cred că asta va trebui să se întâmple: coabitarea între un preşedinte de o culoare politică sau provenit dintr-un partid de centru-dreapta cu majoritate parlamentară şi implicit guvernamentală de centru-stânga", a spus Băsescu, pentru Vocea Rusiei. În The Guardian, premierul Ponta a făcut declaraţii la fel de constructive. El a spus că, dacă Băsescu se întoarce la Cotroceni şi respectă Constituţia, totul va fi "fine and perfect" (frumos şi perfect). Afirmaţiile au provocat o imensă nemulţumire în aripa dură a USL, care exclude un astfel de scenariu. În consecinţă, PSD a trimis lideri din eşalonul doi sau trei să-i calmeze pe aliaţii din PNL-PC, care au reluat declaraţiile agresive la adresa lui Băsescu. "Ponta a spus un lucru foarte clar: că el ar vedea o coabitare posibilă cu orice preşedinte, cu condiţia ca acesta să poată trăi în coabitare, dar că opinia dumnealui este că Băsescu a dovedit suficient de mult că nu poate să trăiască în coabitare", a tradus deputatul PSD Duvăz afirmaţiile şefului său. Decizia Curţii Constituţionale trebuie transmisă Parlamentului, care decide "procedura de urmat" dacă referendumul este invalidat Asta va trebui să se întâmple: coabitarea între un preşedinte cu majoritatea parlamentară TRAIAN BĂSESCU, preşedintele României Cei 256 de parlamentari, singurii care cred în validare Varianta validării referendumului este complet improbabilă, întrucât este imposibil să se reunească un cvorum de două treimi în favoarea acestei decizii. Singura instituţie care ar putea decide validarea este Parlamentul. În USL se conturează două tabere. Una, formată în general din liderii PSD, care spune că este dreptul CCR ca, după transmiterea "listelor electorale actualizate", să ia o decizie. A doua tabără, cea liberalilor aliaţi cu Dan Voiculescu, afirmă că transmiterea acestor liste impune o decizie de validare. "Va fi interesant, veţi vedea", a afirmat, luni, ministrul delegat pentru Administraţie, liberalul Radu Stroe, care credea că actualizarea listelor va răsturna situaţia. Şi secretarul general al PSD, Liviu Dragnea, părea să împărtăşească, luni, opinia liberalilor: "Eu cred că vor ieşi la iveală enorm de multe date care să arate că, practic, dacă CC ar fi luat o altă decizie, am fi asistat la cea mai mare fraudă din istoria lumii în materie electorală", a susţinut Dragnea. Duşa evită soarta lui Rus Noul ministru de Interne, Mircea Duşa, nu numai că nu pare să împărtăşească optimismul lui Stroe, dar chiar şi-a criticat subalternul. "Colegul meu Radu Stroe poate să facă orice declaraţie politică doreşte, este politician, este deputat, este liber să spună orice. (...) Nu pot să-mi permit să fac aprecieri legate de ce va face Curtea", a declarat Duşa. În cazul în care Parlamentul va decide, peste hotărârea Curţii Constituţionale, că Băsescu nu se poate întoarce la Cotroceni, România ar fi probabil într-o situaţie internaţională extrem de sensibilă. Doar în Paraguay şi Honduras au mai avut loc astfel de manevre prin care şeful statului a fost dat jos. Antonescu nu vrea să plece acasă În fruntea celor care refuză să-l lase pe Băsescu să revină la Palatul Cotroceni se află trustul media a lui Dan Voiculescu şi invitatul permanent a acestui trust, Crin Antonescu. "Eu cred într-un verdict de validare a referendumului şi, deci, de demitere a lui Traian Băsescu. 6-3, asta- i legea. Apropo de acest 6-3, nu există. Am văzut că s-a încercat cumva, nu ştiu dacă în interiorul Curţii, dar am văzut în discuţia publică ideea că, domnule, dacă nu putem să îl invalidăm cu 6-3, atunci cu 5-4. Nu. Nu există aşa ceva. Nimeni nu va accepta aşa ceva! Avem o lege, dacă un verdict, conform legii, cu 6-3 spune că referendumul nu a fost valid, nu ne convine, nu considerăm drept, dar respectăm chestiunea asta. (...) Dar 5-4 nu.", a declarat preşedintele interimar. Ideea sa este vehiculată intens de către analiştii din Antena 3, care fac apeluri constante ca populaţia să iasă în stradă în cazul în care CCR nu validează referendumul. În plus, liderii USL au început să ameninţe şi procurorii care anchetează fraudele de la refrendum. "Ferească-i Dumnezeu pe procurori când vor veni 7,4 milioane de români pe ei", a declarat, recent, vicepreşedintele PNL Relu Fenechiu. Ordinea în care votează cei nouă judecători MIRCEA ŞTEFAN MINEA Prof. univ. doctor, el a fost numit judecător la CCR de Camera Deputaţilor în 2010, pentru un mandat de nouă ani. Are 62 de ani, este din Zărneşti, judeţul Braşov, este căsătorit şi are doi copii. Absolvent al Facutăţii de Drept din cadrul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj, promoţia 1973, Minea a devenit prof. univ. titular al acestei instituţii în 1998. Este doctor în drept din anul 1994, cu teza "Constituirea societăţilor comerciale". Judecător- raportor în acest dosar, votează primul. IULIA ANTOANELLA MOTOC Numită judecător în anul 2010 de către Senat, pentru un mandat de nouă ani. Are 45 de ani, e născută în Timişoara, căsătorită, un copil. A fost avocat, judecător şi procuror. Doctor în etică la Universitatea Bucureşti, din 1999, şi în Drept Internaţional Public - Universitatea "Paul Cezanne" Aix-Marseille, Facultatea de Drept. Habilitation (Abilitatea de a conduce doctorate în Drept), Universitatea Paris XI, "Jean Monnet", 1998. Din 2006 -membru în Comitetul pentru Drepturile Omului. E cea mai tânără, votează a doua. TUDOREL TOADER A fost numit de Camera Deputaţilor, pe 3 octombrie 2006, pentru un rest de mandat, iar pe 12 iunie 2007 a fost numit, din nou, pentru un mandat de nouă ani. De loc din Vulturu, judeţul Vrancea, are 62 de ani, e căsătorit şi are doi copii. Este prof. univ. dr. la Facultatea de Drept - Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" Iaşi, unde a şi absolvit în 1986. Este îndrumător de doctorat, membru în colegiul redacţional al unor publicaţii de specialitate. Procuror între 1986 şi 1990, avocat între 1991 şi 2006. PETRE LĂZĂROIU Numit judecător de preşedintele României (2008), pentru o diferenţă de mandat, care a expirat în 2010, când a fost numit din nou pentru un mandat de nouă ani. Este din comuna Glăvile, Vâlcea, are 59 de ani, e căsătorit şi are trei copii. A absolvit Facultatea de Drept - Universitatea Bucureşti, în 1978. Doctorand la Facultatea de Drept a Universităţii Lucian Blaga - Sibiu, stadiul de susţinere - elaborare şi susţinere teză. Are trei lucrări ştiinţifice publicate şi una în curs de apariţie. A fost juristconsult, judecător financiar şi avocat. PUSKAS VALENTIN-ZOLTAN Cavaler al Ordinului de Malta, Puskas a fost numit judecător de către Senat, în anul 2007, pentru un mandat de nouă ani. Are 63 de ani, s-a născut în localitatea Sovata, judeţul Mureş. E căsătorit şi are un fiu. Absolvent al Facultăţii de Drept. Profesia de bază: jurist şi membru în Baroul de Avocatură Covasna. A fost ales senator în legislaturile 1996, 2000 şi 2004. În fiecare din cele trei legislaturi a fost secretar al Senatului (şase ani, cu intermitenţe). Între 2001 şi 2004 a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Senatului. ASPAZIA COJOCARU Este prima femeie care a ajuns în componenţa CCR. A fost numită judecător de către Camera Deputaţilor, în 2004, pentru un mandat de nouă ani. Are 66 de ani, este născută în Lozna, Botoşani. E căsătorită şi are un copil. A absolvit Facultatea de Drept - Universitatea Bucureşti, în 1972, şi Facultatea Internaţională de Drept Comparat, Strasbourg, Franţa, 1978 - 1980. Specializată în drept civil, în 1991 a primit Premiul Academiei Române "Nicolae Titulescu". Prof. univ. dr este autor şi coautor al numeroase tratate şi monografii. ACSINTE GASPAR A fost numit judecător în 2004 de către Camera Deputaţilor, pentru un mandat de 9 ani. Născut în comuna Liteni, Suceava, el are 75 de ani, este căsătorit şi are un fiu. Absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti în 1963, şi-a început cariera ca judecător. A fost şef al sectorului juridic al Consiliului de Stat până în 1989. Între , 90 şi , 96 a fost secretar general al Camerei Deputaţilor, apoi deputat între ,96 şi 2000, când a devenit ministru pentru relaţia cu Parlamentul. Membru al Comisiei pentru revizuirea Constituţiei României. ION PREDESCU Numit judecător de către Senat (2004), pentru un mandat de nouă ani. Este decanul de vârstă al Curţii, în octombrie urmând să împlinească 85 de ani. S-a născut în comuna Optaşi, judeţul Olt, căsătorit, are o fiică profesor universitar şi ea. A absolvit Facultatea de Drept Bucureşti (1951) şi pe cea de Filozofie. Profesia de bază: avocat pledant definitiv- Baroul Dolj. Membru în Comisia constituţională (iunie 1990 - septembrie 1996). I s-au acceptat 24 de amendamente la Constituţia României, revizuită. AUGUSTIN ZEGREAN Preşedintele CCR, numit judecător în 2007 de către Preşedintele României, pentru un mandat de nouă ani. Are 58 de ani, născut în localitatea Sânmartin, judeţul Cluj. Este căsătorit şi are un fiu. Absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii Babeş- Bolyai, Cluj-Napoca, 1980. Între 1990 şi 1992 a fost senator, vicepreşedinte al Comisiei juridice - Senat, membru în Comisia de redactare a Constituţiei. În 2004 - deputat, în 2007 - arbitru - Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă CCIR. Votează ultimul!