Paisprezece echipe, din România şi Ungaria, s-au întrecut la sacrificat porcii şi la preparat şorici.
Cinci echipe din Ungaria şi alte nouă din România au participat sâmbătă la Balvanyos la Festivalul internaţional de pomana porcului. Pe un ger de minus 20 de grade Celsius, zeci de curioşi, turişti şi localnici au luat cu asalt, încă de la primele ore ale dimineţii, platoul pe care urma să se desfăşoare competiţia. Opt porci sacrificaţi
Echipele au avut la dispoziţie opt porci vii, între 80 şi 100 de kilograme, pe care au trebuit mai întâi să-i prindă şi să-i sacrifice. Echipele din Ungaria au preferat asomarea prin împuşcare şi electrocutare, iar cele româneşti au folosit cuţitul. Au urmat pârlirea, tranşarea şi prepararea produselor.
Organizatorii au avut probleme în a-i ţine pe curioşi departe de concurenţi, iar aceştia din urmă au putut să se desfăşoare cu greu. Punctul culminant a fost când primele bucăţi de şorici au fost numai bune de gustat. Mai îndrăzneţi, unii localnici s-au învârtit încontinuu printre grătare, castroane, oale şi alte recipiente în speranţa da a fi primii care gustă din ceea ce se pregătea pentru juriu. Concurenţii au renunţat la multe dintre ritualurile tradiţionale în favoarea eficienţei, „au ars“ etape pentru a putea prezenta juriului produsele lor la timp.
Ungaria a fost reprezentată de cinci echipe din centrul Câmpiei Panoniei, iar pentru România au concurat echipe din Bucovina, Ardeal, Oltenia, Buzău şi Moeciu- Bran. Cele mai vânate produse au fost şoriciul, urechile şi cozile. Doar o mică parte dintre ele au reuşit să mai ajungă în preparatele finale ale concurenţilor. Manifestarea a fost stropită din belşug cu tărie, în special ţuică şi vin fiert. FESTIVAL
Tradiţii la proţap numai bune de degustat De la Suceava la Craiova şi de la Buzău până pe malurile lacului Balaton din Ungaria, via Moeciu-Bran, şi prin Secuime, tăierea porcului este un „ritual“ la care participă un grup restrâns de persoane. De obicei, la această ocazie vin familiile sau prieteni foarte apropiaţ i. Metodele de sacrificare sau afumare s-au mai schimbat.
Neschimbate şi universale au rămas obiceiurile de a începe ziua în care porcul este tăiat cu un pahar de băutură şi masa copioasă de după muncă. La Festivalul de la Balvanyos, concurenţii au renunţat la intimitatea „ritualului“, dar l-au şi modificat în aşa fel încât să facă faţă concurenţei. Echipele din Gorj şi Dolj au renunţat la afumarea porcului cu paie, cei din Ungaria şi Bucovina la opărirea lui şi curăţarea cu un fier înroşit.
Au folosit cu toţii butelii cu gaz, mai rapide şi mai eficiente. Ungurii au renunţat de mult să folosească cuţitul pentru a omorî porcul. Folosesc pistoale sau electroşocuri. „E mai curat aşa şi nu pierdem nici sângele pe care îl folosim să facem sângerete“, ne-a explicat un component al echipei din Gadoros. Tranşarea face diferenţa Diferenţe au apărut atunci când s-a făcut tranşarea porcului. Echipa din Poiana Stampei, care a reprezentat Bucovina, a ridicat porcul pe un fel de capră din lemn. L-au tranşat pe verticală. „Aşa se agaţă pe la noi porcul“, ne-a spus nea Cucu, cel mai vârstnic component al echipei.
Ungurii de la Kistarcsa încep tranşarea despicând copitele porcului în două, „ca să fie uşor de ridicat după aceea“, ne-a explicat Zsobolcs, iar cei de la Gadoros scot unghiile porcului pentru a-i servi pe cei care muncesc cu ţuică fiartă din ele. Diferenţele încep să apară abia când se ajunge la prepararea cărnii. Aproape fiecare localitate are propriul său fel de a prepara carnea, de a o afuma şi mai ales de a o combina cu diverse condimente, în aşa fel încât să fie şi gustoase, dar şi să ţină cât mai mult. Originalitatea atârnă greu
Competiţia a fost mai mult o întrecere culinară. „Au avut la dispoziţie numai opt ore ca să ne demonstreze ce pot prepara dintr-un porc“, ne-a explicat organizatorul Festivalului, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural (ANTREC), Daragus Attila. La rândul său, preşedintele juriului şi al Asociaţiei Naţionale a Bucătarilor şi Cofetarilor din Turism (ANBCT), Dumitru Butea, a declarat că s-au punctat originalitatea şi calitatea, modul de prezentare şi diversitatea produselor.
Câştigătoarea absolută a acestei ediţii a Festivalului a fost echipa localităţii Gadoros din Ungaria. „Au punctat la toate categoriile, se vede că sunt de mai bine de zece ani gazda unui festival similar din Ungaria“, ne-a declarat Daragus Attila despre câştigători. Medalii de aur au primit şi alte cinci echipe, respectiv Bran, Suceava, Dolj, Buzău şi Kistarcsa din Ungaria.