Timpress SA, companie deținută de frații Cristescu, a cedat Casa Maghiară, aflată pe bd. Revoluției, contra sumei de 2,3 milioane de euro. Clădirea fusese construită de maghiari, la zece ani după semnarea Tratului de la Trianon.
Conform Radio Timișoara, cumpărătorii imobilului - Casa Maghiară - sunt reprezentanții Asociaţiei Bastion-Várbástya Egyesület, iar achiziționarea clădirii s-a făcut, joi, cu finanțare din partea statului maghiar.
Peter Tamas, preşedintele Asociaţiei Bastion-Várbástya Egyesület, care este și consul onorific al Ungariei la Timișoara, a declarat, pentru MTI că imobilul va servi din nou pentru „interesele maghiarilor din Banat şi din Timişoara, la fel ca iniţial”.
Imobilul va fi folosit de către asociațiile maghiare din Timișoara sau de către formațiunile politice ungare
Conform lui Péter Tamás, ungurii doresc amenajarea unor tipografii digitale, alături de inaugurarea unui magazin maghiar în spațiile comerciale care compun clădirea, și care au fost cumpărate, odată cu Casa Maghiară.
Casa fusese construită în anii 1930,de către maghiari, în baza unor donații publice, fiind situată în apropiere de sediul Consiliului Județean Timiș, și de Prefectura Județului Timiș.
Prețul total de achiziție este de 2,3 milioane de euro, clădirea având o suprafață utilă de aproximativ 1800 de metri pătrați, distribuiți pe trei etaje.
Ungurii, noi afirmaţii grave la adresa României! Declaraţia care poate declanşa un nou scandal: „Unim naţiunea”
Ministrul Péter Szijjártó se află într-un turneu electoral prin România, în mai multe comunități maghiare din Transilvania. El a vizitat mai multe obiective, între care biserica franciscană de la Şumuleu şi a depus o coroană de flori la monumentul de la Siculeni. În cadrul vizitei, Péter Szijjártó a fost primit, la Şumuleu, de arhiepiscopul romano-catolic de Alba Iulia, Gergely Kovács, şi de părintele Urbán Erik, directorul Bisericii Franciscane. Ministrul Szijjártó a fost însoţit de vicepremierul Kelemen Hunor şi nu a făcut declaraţii de presă.
Péter Szijjártó a mers la monumentul Siculicidium, din localitatea Siculeni. Acesta a fost ridicat în memoria secuilor uciși în anul 1764 deoarece au refuzat să se înroleze în trupele austriece.
„Sarcina noastră este acum ca, învăţând din evenimentele din 1764, din nou şi din nou să consolidăm şi să organizăm naţiunea noastră, această alianţă naţională, în aşa fel încât acele tendinţe imperialiste să nu ne dea deoparte”, a spus ministrul de Externe, într-un discurs, conform traducerii oficiale.
Politica națională de la Budapesta
El a vorbit despre actuala politică națională de la Budapesta bazată pe deviza „fiecare maghiar este responsabil pentru fiecare maghiar”. În acest context oficialul de la Budapesta a vorbit despre reunirea națiunii maghiare de dincolo de hotare. Szijjártó a amintit de acordarea dublei cetățenii pentru maghiarii din Transilvania.
„În urmă cu puţin peste un deceniu am început să reunim din nou naţiunea maghiară şi dincolo de hotare. Şi atunci am clarificat că fiecare maghiar răspunde pentru fiecare maghiar. Acest lucru a fost reflectat şi în decizia privind acordarea dublei cetăţenii şi acest lucru se oglindeşte şi în acea abordare a politicii naţionale maghiare potrivit căreia nu noi vrem să vă spunem de la Budapesta dumneavoastră, comunităţilor maghiare din afara graniţelor, ce anume este bun pentru dumneavoastră, ci vă întrebăm cum putem să vă ajutăm, cu ce vă putem îmbunătăţi viaţa şi dacă dumneavoastră ne răspundeţi, şi ne răspundeţi, atunci încercăm să acţionăm conform acestui răspuns”, a mai afirmat ministrul ungar.
Maghiarii din România îndemnați să voteze
Peter Szijjártó i-a îndemnat pe maghiarii din România să voteze la viitoarele alegeri parlamentare din Ungaria, programate pentru data de 3 aprilie. El a asemănat o eventuală victorie a opoziției cu revenirea la epoca imperială. Ministrul maghiar i-a îndemnat pe maghiari să voteze pentru a participa la formarea țării în următoarele decenii.
„Această decizie pe care, peste câteva săptămâni, noi, maghiarii, o vom lua, în ţara mamă, în Bazinul Carpatic şi în întreaga lume, va stabili şi va determina următoarele decenii ale naţiunii maghiare. Următoarele decenii în ţara mamă şi deceniile următoare şi în cazul maghiarilor de peste hotare. De aceea, cu mare respect vă solicit celor care trăiţi aici, în Ardeal şi în Ţinutul Secuiesc, să participaţi la această decizie comună. Să participaţi la formarea ţării noastre în următoarele decenii”, a mai declarat ministrul de Externe de la Budapesta.
Semnificația clădirii istorice
Casa Maghiară, situată în apropierea clădirii în care îşi au sediile Consiliul Judeţean Timiş şi Instituţia Prefectului Judeţului Timiş, a fost construită de comunitatea maghiară, în anul 1930, din donaţii publice. Ea a servit instituţiilor culturale şi formaţiunii politice maghiare, rămase fără sedii în urma Tratatului de la Trianon. Clădirea a fost intabulată ca proprietate a Societăţii pe Acţiuni Casa Maghiară (Magyar Ház Részvénytársaság) înfiinţată în acest scop. Autorităţile comuniste române au mutat în clădire presa de partid, dar naţionalizarea clădirii a avut loc abia în anul 1967, când a fost construită o nouă aripă în curtea interioară. La începutul anilor ’90, imobilul a fost achiziţionat de editura cotidianului judeţean Renaşterea Bănăţeană, Timpress SA.
În ultimele decenii, reprezentanţii maghiarilor din Timişoara au intentat numeroase procese pentru revendicarea Casei Maghiare, dar toate au fost pierdute. La început, au încercat să obţină prin instanţă radierea din cartea funciară a consemnării naţionalizării din anul 1967, instanţa însă le-a respins cererea, după care descendenţii acţionarilor, deţinători ale aşa numitelor “bonuri de cărămizi” (reprezentând sumele de bani oferite ca donaţie pentru construirea casei) au reînfiinţat Societatea pe Acţiuni Casa Maghiară, menţionând în actul constitutiv că noua societate este de fapt succesoarea celei vechi. Dar şi lupta juridică a reînfiinţatei Societăţi s-a dovedit a fi fără succes.
Clădirea are şi o semnificaţie simbolică. La primul etaj al acesteia se află, şi în prezent, redacţia “Heti Új Szó”, săptămânalul de limbă maghiară din Banat, care asigură spaţiu şi organizaţiei judeţene a UDMR. Timpress a încercat în mod repetat, însă fără succes, să scoată din imobil ultimele instituţii maghiare rămase acolo.