Premierul şi-a centrat discursul din Parlament pe două teme majore: pericolul destabilizării economice şi degradarea limbajului politic.
În discursul rostit în parlament, Mihai Răzvan Ungureanu a demontat toate acuzaţiile formulate în textul moţiunii de cenzură, apreciind, de la bun început, că ideile din document îl fac să se întoarcă în timp la începutul anilor '90.
"Am avut senzaţia unei căderi în timp, unde naţionalismul întunecat şi xenofob al începuturilor de ani ’90 se amestecă cu genul de lozinci de tipul «Nu ne vindem ţara!»Trăiesc cu senzaţia că deşi România şi cetăţenii români sunt în UE, autorii şi semnatarii acestei moţiuni sunt mult mai departe de valorile europene decât mi-aş fi putut eu vreodată imagina", a apreciat premierul demis.
Moment inoportun
Demersul Opoziţiei l-a îmbrăcat atât în culorile dreptului democratic, dar şi al responsabilităţii, premierul subliniind că o astfel de acţiune "inoportună nu poate genera decât destabilizare şi o prelungită incertidine".
"Inoportunitatea moţiunii este cu atât mai mare cu cât la Bucureşti se află delegaţiile comune ale FMI, CE şi BM", a arătat Ungureanu. "Nu e vorba doar de imaginea României, ci mai ales de forţa de negociere pe care România riscă să o piardă în aceste momente", a adăugat el.
Nu au lipsit ironiile la adresa liderului PSD Victor Ponta. "Credibilitatea unui stat se câştigă greu şi se poate pierde într-o secundă. România nu este un magazin pe care să pui o placă, închizând uşa şi să spui că te întorci după ce îţi termini vacanţa, eventual în Dubai", a spus Ungureanu, aluzie la vacanţele lui Ponta în acest emirat exotic.
La polul opus, predecesorii lui Ponta în fruntea PSD, Adrian Năstase şi Ion Iliescu, au fost apreciaţi de MRU. Primul pentru "un alt fel de politică, în care să existe bun-simţ, decenţă, sobrietate, în care să fie preţuit meritul, ci nu zgomotul", al doilea, pentru "curajul şi responsabilitatea din perioada 1992-1996 în chestiunea minorităţilor naţionale", când a făcut ce a putut pentru normalizarea relaţiilor dintre o minoritate şi o majoritate".
"Aţi avut cu toţii prilejul să observaţi două moduri de adresare de la tribuna Parlamentului: un mod al fostului prim-ministru Adrian Năstase, căruia îi mulţumesc şi un mod al unuia care doreşte să fie prim-ministru, şi din păcate nu pot să-i mulţumesc domnului preşedinte Ponta", a spus Ungureanu. "Păcatele" fostelor guvernări
Mihai Răzvan Ungureanu a vorbit despre inoportunitatea moţiunii de cenzură şi din punct de vedere economic, încercând să demonteze acuzaţiile referitoare la lipsa de transparenţă la privatizare.
- Despre Cuprumin. "Preţul minim de vânzare a fost de 263.285.406,72 lei, adică de 2,5 ori mai mare decât cel din 2008. (...) De ce în 2008, după acelaşi standard de evaluare, valoarea societăţii era de 2,5 ori mai mică?", a întrebat Ungureanu.
- Despre resursele minerale. Potrivit premierului, acestea fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. "Atunci când achiziţionezi o autorizaţie sau un permis de pescuit, suma plătită nu e egală cu valoarea întregului peşte din baltă, pentru că, în mod evident, nu-l poţi pescui pe tot. Ceea ce plăteşti reprezintă contravaloarea capturii medii în timpul şi condiţiile date", a susţinut premierul.
- Despre concesiunile Chevron. Premierul a amintit că acordurile petroliere aprobate fuseseră demarate în anul 2009, în timpul guvernării PDL-PSD, cu implicaţii până în vremea Executivului Năstase. "Autorii acestei moţiuni şi-au pus în dificultate propriii colegi, foşti prim-miniştri ai României. Au contestat ultimele HG adoptate în 2004, aprobarea în 9 decembrie 2004 a concesionării perimetrului Bârlad, pentru explorare şi exploatare unei companii de la care Chevron a preluat apoi concesiunea", a spus Ungureanu.
"România nu este un magazin pe care să pui o placă, închizând uşa, şi să spui că te întorci după ce îţi termini vacanţa, în Dubai. " MIHAI RĂZVAN UNGUREANU, premier demis