În vreme ce România se oferă să preia o parte din refugiații salvați din Marea Mediterană, Ungaria investește sume amețitoare în combaterea imigrației ilegale. Potrivit datelor publicate de Magyar Nemzet, din 2015 până în iunie 2019, poliția maghiară a cheltuit circa 480 de miliarde de forinți (aproape 1,26 miliarde de euro) pentru a întări frontierele și a bloca fluxul imigrației. Numai în prima jumătate a anului curent, cheltuielile au fost de 11,3 miliarde forinți (aproximativ 35 de milioane de euro); în scădere, totuși, față de anii precedenți.
Investițiile masive făcute de unguri pentru întărirea graniței nu s-au bucurat de niciun fel de ajutor din partea Uniunii Europene, în ciuda promisiunilor făcute de Bruxelles. În 2017, Orban a cerut președintelui Comisiei, Jean Claude Junker, ca Bruxelles-ul să acopere cel puțin jumătate din costuri. Fără succes. În februarie trecut, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Budapesta, Istvan Hollik, avea să declare că UE și-a asumat doar o zecime din cheltuieli. "Până în prezent - Ungaria nu a primit încă niciun ban", a declara Holik.
Investițiile au fost completate în Ungaria cu legi dure privind imigrația ilegală. În iunie 2018, legislativul a adoptat o lege care a devenit cunoscută sub numele „Stop Soros”. Actul legislativ incriminează imigrația ilegală și prevede pedepse cu închisoarea pentru persoanele și organizațiile care o favorizează. Astfel, cei care oferă ajutor financiar pentru intrarea și șederea ilegală în țara a imigranților sunt pasibili de până la un an de închisoare. Mai mult, prin același pachet legislativ, ministrului de Interne i se dă dreptul de a interzice activitatea ONG-urilor, în cazul în care acestea reprezintă un risc pentru securitatea națională. Tipărirea de pliante sau fluturași cu informații pentru solicitanții de azil este, de asemenea, interzisă de lege. Toate aceste eforturi îndreptate împotriva imigrației au făcut ca Ungaria să devină una dintre țintele predilecte ale establishmentului european. Guvernul de la Budapesta a fost acuzat că a incriminat activitățile în sprijinul solicitanților de azil. Diferitele rapoarte ale Națiunilor Unite vorbesc despre încălcări repetate ale drepturilor omului. În ciuda acuzațiilor, criticilor și presiunilor, Orban n-are niciun gând să dea înapoi. Premierul maghiar și-a declarat, de altfel, în repetate rânduri intenția de a schimba constituția pentru a împiedica Uniunea Europeană să forțeze intrarea solicitanților de azil în Ungaria. Marea întrebare este ce urmărește Orban, atâta vreme cât presiunea imigranților asupra graniței maghiare este, cel puțin în aceste momente, incomparabil mai mică decât în 2015. E vorba numai de un calcul politicianist? Încearcă Orban să amplifice sentimentele naționaliste ale ungurilor pentru a se asigura că va fi reales și la următoarele alegeri? Firește, lucrurile pot fi văzute și din această perspectivă.
Dar, cu siguranță, guvernul de la Budapesta pare să aibă suficiente informații că establishmentul de la Bruxelles nu a renunțat la ideea de a permite (dacă nu de a încuraja) unui număr mare de imigranți să se stabilească pe bătrânul continent. Ultimul indiciu în acest sens e de altfel public.
Zilele trecute, Cancelarul Germaniei, Angela Markel, a cerut statelor membre membre ale Uniunii Europene să repornească operațiunile navale de salvare a imigranților din Mediterana. Potrivit cotidianului Die Welt, Merkel a sugerat ca UE să pună la punct o misiune navală asemănătoare cu Operațiunea Sophia, care a fost oprită la începutul acestui an în martie, după ce ministrul de interne al Italiei a protestat vehement. „Cu siguranță, ar fi bine dacă astăzi am avea din nou o misiune Sophia, pentru ca navele guvernamentale să salveze vieți”, a spus Merkel. Ce a însemnat operațiunea Sophia? Zeci de mii de migranți ilegali salvați de pe bărcile din Mediterana au fost debarcați în Italia. Astăzi, însă, planul Germaniei pare a fi altul. Imigranții salvați ar urma să fie împărțiți între toate țările UE care se oferă voluntare,vastfel încât nu numai țările din prima linie a imigrației clandestine să suporte povara. România și-a arătat deja disponibilitatea, guvernul de la Budapesta refuză în continuare, după cum se opune și planului ca Frontex să preia apărarea granițelor exterioare ale Uniunii Europene. De ce? Pentru că guvernanții de la Budapesta știu exact ce se ascunde în spatele acestor manevre.