A doua audiere a Ungariei va avea loc pe 10 decembrie, cu prilejul unei reuniuni a miniştrilor de afaceri europene ai statelor UE, a precizat Marja Rislakki, reprezentantă permanentă a Finlandei la Bruxelles.
Această nouă audiere ar urma să se concentreze asupra „câtorva teme cheie”, pe care ambasadorii ţărilor membre vor fi însărcinaţi să le definească, a declarat Marja Rislakki în faţa eurodeputaţilor.
Deşi şi-a exprimat bucuria pentru organizarea unei a doua audieri, despre care a spus că este „o veste foarte bună”, raportoarea Parlamentului European pentru Ungaria, Gwendoline Delbos-Corfield, din grupul Verzi/Alianţa Liberă Europeană, a subliniat că Parlamentul avea „o expertiză în acest dosar (…) care ar fi permis să avanseze lucrurile”.
Într-un vot inedit, PE a activat în septembrie 2018 împotriva Ungariei lui Viktor Orban procedura „articolului 7”, care în teorie poate duce la sancţiuni. Votul s-a bazat pe un raport care prezenta o listă lungă de „preocupări” privind atingeri aduse valorilor UE în materie de libertăţi publice, drepturi ale minorităţilor şi migranţilor.
Această procedură a fost de asemenea activată în cazul Poloniei, de această dată la iniţiativa Comisiei Europene. A doua fază a procedurii, care poate duce la pierderea drepturilor de vot ale unei ţări la reuniunile ministeriale europene, necesită un vot în unanimitate al celorlaltor ţări, iar Ungaria şi Polonia şi-au anunţat cu claritate intenţiile de a face bloc pentru a împiedica orice sancţiune.
„Astăzi suntem confruntaţi cu o problemă cu articolul 7 aşa cum este”, a recunoscut Gwendoline Delbos-Corfield, făcând apel la „instituirea de instrumente eficiente în serviciul acestei democraţii europene”.
Ungaria la rândul său respinge această procedură care o vizează, pe motiv că e „părtinitoare”. „Suntem condamnaţi la dispreţul public pentru faptul că respingem imigraţia în masă”, a denunţat în septembrie ministrul ungur al justiţiei Judit Varga, înainte de audierea sa de la Bruxelles, potrivit Agerpres.
