Dupa trauma Targu-Mures, descoperiti adevarul despre relatiile romano-maghiare si daca teama a disparut dupa 1 ianuarie 2007.
Intotdeauna s-a spus ca romanii si ungurii au ceva de impartit. Dupa aderarea la UE, ura dintre cele doua natiuni si-a pierdut continutul politic, iar romanii descopera ca Ungaria este o tara in care pot sa faca investitii si sa munceasca. Ce s-a schimbat dupa 1 ianuarie?
In 2006, salariul mediu in Ungaria a fost de 646 de euro, iar in Romania a fost de 240 de euro. Conform estimarilor, salariul mediu al romanilor va ajunge abia in 2013 la 465 de euro.
La turism, Ungaria ne poate da lectii. In prima jumatate a anului trecut, aproximativ 16,5 milioane de turisti straini au vizitat tara vecina, cheltuind in total 399 milioane de euro. Federatia Patronatelor din Turismul Romanesc a anuntat un total de 5,9 milioane de vizitatori straini pentru 2006. Potrivit Institutului National de Statistica, acestia au cheltuit in primele 11 luni din 2006 813 milioane de euro, cu 120 de milioane mai mult decat in 2005.
In schimb, recuperam rapid decalajul la investitii straine. Potrivit „Ziarului Financiar”, Ministerul ungar al Economiei anticipeaza ca in 2007 investitiile straine vor ajunge la patru miliarde de euro, dupa ce in 2006 au totalizat 3,7 miliarde. Anthony O’Sullivan, directorul programului Investment Compact al OECD, estimeaza ca Romania ar putea mentine anul acesta nivelul investitiilor straine din 2006, cifrate la opt miliarde de euro.
Intrucat a adoptat reforme importante mai devreme, Budapesta se poate mandri cu cifre mai bune decat Bucurestiul. In schimb, Romania contraataca printr-o crestere economica puternica.
Asemenea intrecerii dintre Japonia si Coreea de Sud, alimentata de vechi dispute istorice, cursa economica dintre Romania si Ungaria poate ajuta ambele tari sa se integreze mai repede in UE. De acum inainte, romanii si ungurii se vor intrece in numarul de turisti atrasi, kilometri de autostrada construiti, in valoarea PIB-ului si in nivelul salariilor.
Romania porneste intr-o cursa cu handicap fata de Budapesta. Insa mentinerea cresterii economice, apreciata la Bruxelles, ne poate ajuta sa stergem in viitor discrepantele izbitoare dintre „ei” si „noi”.
Evenimentele de la Targu-Mures, un scenariu bine pregatit
Aderarea la Uniunea Europeana a schimbat semnificativ raporturile dintre Bucuresti si Budapesta. Pentru prima oara, nu mai exista motive pentru tensiuni politice intre cele doua tari. Iar oamenii au inceput sa simta acest lucru.
Dupa episodul Targu-Mures, disputele dintre maghiari si romani nu au mai atins asemenea proportii. Arborarea drapelului Ungariei la actiunile organizate de aceasta minoritate, sarbatorirea zilei maghiarilor (15 martie), dezvelirea Statuii Libertatii din Arad, retrocedarea unor proprietati catre organizatiile maghiare si situatia patrimoniului Fundatiei Gojdu mai tulbura scena politica din Romania.
Cu timpul, revendicarile majore ale maghiarilor din tara noastra, referitoare la placutele bilingve, folosirea limbii materne in administratie, la invatamantul universitar de stat in limba materna sau redactarea actelor oficiale in limba materna au fost solutionate de autoritatile romane.
Ca o dovada a depasirii vendetelor istorice, pe 20 octombrie 2005 avea loc la Bucuresti o premiera istorica - sedinta comuna a guvernelor Romaniei si Ungariei. Acestea s-au reunit la aceeasi masa, semnand 15 documente comune.UE nu tolereaza disputele teritoriale in interior, iar drepturile minoritatilor etnice sunt reglementate la nivel central, astfel ca neintelegerile istorice trebuie lasate deoparte inainte de aderare. Extremismul pierde astfel terenul otravit pe care si-a cladit ideologia demagogica.
Un trecut agitat
In mare, granitele de astazi ale Ungariei sunt cele stabilite la Trianon. Tratatul de la Trianon a fost semnat pe 4 iunie 1920 intre Puterile Aliate si Ungaria, stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, infrant in Primul Razboi Mondial. Desi a avut menirea de a consfinti idealul Revolutiei maghiare de la 1848, tratatul a fost perceput in Ungaria ca un dezastru national.
Un alt eveniment istoric care a suscitat permanent tensiuni intre Romania si Ungaria a fost Dictatul de la Viena, incheiat pe 30 august 1940. Sub presiunea lui Hitler, guvernul roman a acceptat semnarea Dictatului, prin care Ungaria primea 43.492 kilometri patrati, cu o populatie estimata de 2.609.000 locuitori.
Romania avea sa-si recastige teritoriile pierdute abia dupa intoarcerea armelor contra Germaniei naziste, soldatii romani participand la luptele de eliberare a Budapestei.
La un pas de razboiul civil
Inghitite de influenta sovietica, cele doua state au convietuit timp de 44 de ani in blocul comunist. Paradoxal, desi in ‘56 revolta impotriva ocupatiei sovietice a fost inabusita brutal, iar ultimele trupe sovietice au parasit tara in ‘91, ungurii au avut parte de un comunism „mai uman”, in timp ce in Romania se traia ca intr-o imensa cusca.
Tensiunile istorice dintre romani si maghiari au erupt violent pe 19-21 martie ‘90, la Targu-Mures, cu ocazia aniversarii Revolutiei maghiare din 1848. Romania a fost atunci la un pas de razboiul civil. Cinci oameni si-au pierdut viata, alte cateva sute au fost ranite, iar convietuirea interetnica a fost perturbata grav in Targu-Mures, „epicentrul” celui mai grav conflict interetnic din Romania. In „Evenimentul zilei” din 1 februarie 2006, istoricul Stejarel Olaru aprecia ca „totul s-a desfasurat dupa un scenariu care astazi pare din ce in ce mai evident”, pentru a se justifica infiintarea SRI.
Lege pentru maghiari
La nivel diplomatic, relatiile dintre Romania si Ungaria au devenit incordate in 2001, dupa ce guvernul de centru-dreapta condus de premierul Viktor Orban a promovat Legea privind statutul maghiarilor de pretutindeni. Adoptata de Parlamentul Ungariei pe 19 iunie 2001, aceasta a intrat in vigoare in 2002, provocand nemultumirea Bucurestiului.
Legea prevedea eliberarea unor legitimatii speciale, care sa adevereasca apartenenta etnica a posesorului si acordarea de subventii pentru sprijinirea minoritatii maghiare din strainatate. Comisia Europeana a criticat Legea statutului, considerand ca ea intra „in contradictie vadita cu standardele europene in vigoare privind protectia minoritatilor”. Numerosi observatori politici au atras atentia ca in incercarea de a obtine la alegeri voturile maghiarilor din diaspora guvernul Orban a riscat deteriorarea raporturilor cu Romania si Slovenia, tari cu care Ungaria a semnat in 1996 tratate politice de baza.
Modelul catalan
In mai anul trecut, senatorul Frunda Gyorgy a declarat la seminarul „Autonomia incotro?” ca Romaniei i se potriveste modelul de autonomie al provinciei spaniole Catalonia. „Va trebui sa dam satisfactie oamenilor care tot mai mult cer autonomie teritoriala si tot mai multi romani spun ca nu mai vor sa depinda de centru, de Bucuresti”, si-a motivat senatorul UDMR propunerea.
Propunerea UDMR a fost respinsa ferm de factorii politici de la Bucuresti, starnind reactii violente pe scena politica romaneasca, fapt ce l-a determinat pe Marko Bela, presedintele UDMR, sa-si acuze partenerii de coalitie de ipocrizie in ceea ce priveste statutul minoritatilor. Vremea negocierilor in tihna cu Bucurestiul pare sa fi trecut pentru UDMR, formatiunea politica propulsata in parlament fara intrerupere din ‘90 si pana acum de alegatorii de etnie maghiara.
Radicalii grupati in jurul lui Laszlo Tokes ameninta unitatea formatiunii, acuzand UDMR ca face compromisuri pentru a ramane la guvernare. Conform recensamantului din 2002, minoritatea maghiara din Romania reprezinta 6,6a din totalul populatiei.
Revolta la Budapesta
Ungaria a aderat la Uniunea Europeana in 2004, mai devreme decat Romania. Desi considerata mai pregatita decat tara noastra pentru acest pas istoric, ea nu a fost scutita de convulsii social-politice. In septembrie 2006, capitala Ungariei a devenit teatrul unor confruntari violente. Scandalul a fost provocat de difuzarea unor inregistrari audio compromitatoare, in care premierul socialist Ferenc Gyurcsany descria intr-un limbaj vulgar modul lamentabil in care a fost condusa tara intre 2002 si 2006.
Confruntarile de strada dintre protestatarii de dreapta si politie s-au soldat cu peste 150 de raniti. Printre manifestantii care au protestat pasnic s-a aflat si pastorul reformat Laszlo Tokes. Primit cu aplauze, Tokes le-a vorbit manifestantilor despre similitudinea dintre evenimentele de la Budapesta si cele din Piata Universitatii din Bucuresti. „Se intampla cam la fel. Este adevarat ca la noi nu s-a terminat cu bine, insa a fost si un castig, pentru ca s-a schimbat guvernul”, a spus Tokes.
Gyurcsany a castigat alegerile prin promisiunile de reducere a taxelor, dar a decis sa majoreze mai multe impozite si sa reduca din cheltuieli pentru a economisi in acest an 4,6 miliarde de dolari. Obiectivul cabinetului sau este acum reducerea deficitului bugetar, cel mai mare din UE, estimat la 10,1 din PIB. Potrivit analistilor economici occidentali, Ungaria risca sa se confrunte cu o crestere a inflatiei, ceea ce ar determina amanarea trecerii la moneda euro si scaderea ratingului stabilit de agentia financiara Moody’s.
Comert la nivel maxim
Imbunatatirea cooperarii economice dintre Bucuresti si Budapesta este vizibila si in parametrii economici inregistrati in ultimii ani. Potrivit MAE, la 31 martie 2006, Ungaria ocupa locul 14 in clasamentul pe tari de rezidenta a investitorilor in societati comerciale cu participare straina la capitalul social.
La acea data, erau inregistrate 5.796 de societati mixte romano-maghiare, cu un capital investit de 309,10 milioane de euro. In 2005, schimburile comerciale romano-ungare au atins nivelul maxim din istorie, aproape doua miliarde de euro.
La granita cu Ungaria exista 14 puncte de trecere a frontierei. Dupa 1 ianuarie, romanii au nevoie doar de cartea de identitate pentru a merge in tara vecina. Pentru prima oara in istorie, intre Romania si Ungaria nu mai exista motive de tensiune politica. Piata comuna permite relatii economice de neinchipuit acum 15 ani. Oamenii au invatat sa foloseasca aceasta schimbare; ungurii trec granita pentru a-si cumpara produsele mai ieftine din Romania, iar romanii cumpara la preturi avantajoase case in Ungaria, in apropierea frontierei. Un nou inceput.
LUPEA: Un triunghi politic
Relatiile dintre Romania si Ungaria au fost intotdeauna conditionate de cea de-a treia parte: comunitatea maghiara din Romania. In 17 ani, actorii principali ai acestui triunghi politic au evoluat dintr-o paradigma conflictual emotionala la una de cooperare pragmatica. Caderea comunismului a insemnat pentru romanii si maghiarii din Transilvania si Ungaria si revalorizarea natiunii si identitatilor, cu bune si cu rele.
Ungariei, practicanta a comunismului internationalist de tip rusesc, libertatea i-a adus redescoperirea sentimentului national cu defularea complexului Trianon. Nationalismul romanesc practicat de Ceausescu si-a continuat existenta in hainele FSN, PRM si ale Vetrei Romanesti, refuzand si acuzand platforma politica identitara a maghiarimii.
Procesul de integrare in structurile europene si euro-atlantice a obligat partile sa-si codifice raporturile prin tratate si legi conforme dreptului international si normelor UE.
Desi statutul maghiarilor din afara granitelor adoptat de guvernul Orban si statutul autonomiei culturale pentru minoritati inca in disputa in parlamentul de la Bucuresti au facut valuri, opinia publica romaneasca a reactionat mult mai calm. Discursul inflamator antimaghiar pare ca nu mai are ecou, desi agenda UDMR a ramas neschimbata in privinta drepturilor comunitare. Ungaria nu mai este vazuta ca fiind inamicul perfid de la inceputul anilor ‘90 ce urmareste dislocarea Transilvaniei, ci un partener politic si de afaceri rezonabil, in conditiile in care Romania nu a intalnit in drumul catre UE niciun obstacol ridicat de Ungaria, ci, dimpotriva, a beneficiat de sprijinul tarii vecine.
Noua filosofie a guvernului socialist de la Budapesta fata de comunitatile din afara granitelor s-a schimbat impunand maghiarimii transilvanene sa-si asume responsabilitatea pentru indeplinirea proiectelor sale prin cooperare cu partea romana. Faptul ca Ungaria nu mai trateaza minoritatea maghiara protector, ca pe-un copil, presupune mai multa initiativa si negociere din partea acesteia. Ramane de vazut daca Romania, Ungaria si comunitatea maghiara si-au rezolvat definitiv problemele de la inceputul anilor ‘90 sau doar le-au transportat cu ele in Uniunea Europeana. (Ioana Lupea)
Romania
Datoria externa - 42,76 miliarde de dolari
> Suprafata: 237.500 km2
> Populatie: 22.303.552 (estimare 2006)
> Varsta medie: 36,6 ani
> Speranta de viata la nastere: 71,63 ani
> Sporul natural: -0,12% (estimare 2006)
> Gradul de alfabetizare: 98,4%
> PIB pe cap de locuitor: 6.802 euro (estimare 2006)
> Forta de munca: 9,33 milioane (estimare 2006)
> Datoria externa: 42,76 miliarde de dolari (estimare 2006)
> Aeroporturi cu pista pavata: 25
> Cale ferata: 11.385 km
> Autostrazi: 228 km (2004)
> Telefoane mobile: 13.354.000 (2005)
Sursa: CIA, The World Factobook
Ungaria
Datoria externa - 107,3 miliarde de dolari
> Suprafata: 93.030 km2
> Populatie: 9.981.334 (estimare 2006)
> Varsta medie: 38,7 ani
> Speranta de viata la nastere: 72,66 ani
> Sporul natural: -0,25% (estimare 2006)
> Gradul de alfabetizare: 99,4%
> PIB pe cap de locuitor: 13.372 euro (estimare 2006)
> Forta de munca: 4,2 milioane (estimare 2006)
> Datoria externa: 107,3 miliarde de dolari (estimare 2006)
> Aeroporturi cu pista pavata: 20
> Cale ferata: 7.937 km
> Autostrazi: 626 km (2004)
> Telefoane mobile: 9.320.000 (2005)
Sursa: CIA, The World Factobook