Economia din Ungaria, sub guvernarea lui Viktor Orban, care a impus tot felul de măsuri socialiste, precum controlul guvernamental al prețurilor, a ajuns în urma Bulgariei în ceea ce privește consumul.
În 2023, consumul din Ungaria a fost cel mai mic din UE. Cu un an înainte, Bulgaria era în urma Ungariei, dar inflația de anul trecut, de peste 17%, a făcut ca aceasta să devanseze Ungaria, potrivit Nepszava.
Banca Națională din Ungaria arată cauzele: Guvernul Orbán și politicile sale
Experții de la Banca Națională a Ungariei (MNB) au analizat motivele acestei situații și au afirmat că situația este disperată și că nu există nicio șansă de schimbare până când Guvernul Orbán nu va pune capăt politicilor sale economice defectuoase.
Gospodăriile din Ungaria cheltuiesc cel mai puțin pentru că au cele mai mici venituri, au constatat analiștii MNB. Acest lucru se datorează în parte structurii economiei: sectoarele necompetitive sau cu competitivitate scăzută stabilite în Ungaria generează mai puține venituri, iar 3-4% din produsul intern brut este exportat în străinătate în fiecare an din cauza îndatorării țării și a remitențelor companiilor străine.
În timp ce veniturile gospodăriilor au crescut semnificativ în termeni de forinți în ultimii ani, cu 140% între 2012 și 2022, cea mai mare creștere din UE, creșterea în euro este departe de a fi impresionantă. În euro, câștigul intern brut mediu reprezintă mai puțin de jumătate din media UE și doar 64% în termeni de paritate a puterii de cumpărare.
„Trebuie schimbat modelul economic”
Potrivit experților MNB, pentru a ieși din acest ciclu, trebuie schimbat modelul economic: Guvernul ar trebui să atragă capital în sectoarele care sporesc venitul național brut (VNB) care rămâne în țară. Situația gospodăriilor s-a înrăutățit în ultimii ani, deoarece ponderea acestora în venitul național disponibil a scăzut cu aproape 10%, cea mai mare parte a creșterii veniturilor revenind profiturilor corporative și statului.
Inflația este un alt factor care îngreunează creșterea consumului și atingerea prosperității. Potrivit unui studiu realizat de Cercetătorul economic GKI, în cei 20 de ani de la aderarea la UE, Ungaria a înregistrat cea mai rapidă creștere a prețurilor de consum dintre cele 10 state membre care au aderat la UE în același timp.
Creșterea medie anuală a prețurilor în UE între 2004 și 2020 a fost de 1%. În perioada de creștere a prețurilor care a urmat criza COVID-19, inflația din UE a crescut și ea vertiginos, cu un total de 20% în această perioadă, astfel încât, în 20 de ani, prețurile în UE au crescut cu 140%. Între timp, creșterea în Ungaria a fost de 240%.
Ungaria / Sursă: Jarretera | Dreamstime.com
Ungaria, inflație periculoasă
Poate fi înșelătoare compararea creșterii prețurilor din Ungaria cu media mult mai dezvoltată a UE, așa că cercetătorii de la GKI au analizat, de asemenea, evoluția indicatorilor regionali. Prețurile din Cehia, Slovacia și Polonia au evoluat aproape în tandem în ultimele două decenii. Creșterea prețurilor în Ungaria a fost mai mare decât în celelalte țări din grupul de la Vișegrad între 2006 și 2012, iar apoi s-a stabilizat până în 2017.
După aceea, prețurile în țară au crescut din nou mai rapid. Deși rata de variație a prețurilor în Ungaria a fost mai mică decât în România în cea mai mare parte a perioadei analizate, până în 2023 Ungaria a reușit să „recupereze” decalajul față de vecinul din est. Toate acestea arată că principalul obiectiv al politicii economice ungare din ultimii douăzeci de ani nu a fost acela de a reduce inflația, spun cercetătorii de la GKI.
Bunurile și serviciile comercializate (îmbrăcăminte, comunicații, alimentație publică) au înregistrat foarte puține schimbări de preț relativ în comparație cu media UE din ultimele două decenii, în termeni de paritate a puterii de cumpărare. Excepție fac alimentele, pentru care gospodăriile cheltuiesc 21,7% din venitul lor. Creșterea este dramatică: dacă în 2004 prețurile reprezentau două treimi din media UE, în 2022 vor fi de 90%, iar potrivit calculelor MNB, anul trecut au ajuns la 96% din media UE, ceea ce înseamnă că viața în Ungaria este acum la fel de scumpă ca în UE, dar la jumătate sau la o treime din venit.
(Traducerea: Vizi Blanka, RADOR RADIO ROMÂNIA)