Marcile cu traditie Carpati, Snagov si Marasesti isi pierd clientii. Multinationalele si contrabanda au dus la inchiderea fabricilor de tigari romanesti.
Traditia tutunaritului in Romania e pe cale de disparitie. Marci precum Snagov, Carpati, Marasesti isi pierd din faima. Desi tutunul si-a infipt demult radacinile in pamant romanesc, studiile arata ca industria e pe linia de plutire. In prezent, doar o fabrica de tigari de tutun romanesc mai functioneaza, iar cultivatorii incep sa se lase de meserie.
Concurenta straina a inchis fabricile
Bucuresti, Iasi, Timisoara, Targu-Jiu, Ramnicu Sarat. Fabricile de tigari sunt lasate pe butuci sau „in conservare”. Doar la Sfantu Gheorghe ce se mai impacheteaza Carpati, Snagov si Marasesti. Pierduti au fost miile de cultivatori si tonele de tutun. Infiintate inainte de 1900, fabricile „au mestecat” marfa romaneasca pana recent, cand au fost inchise pentru ca nu au putut concura cu tigarile straine.
Tentative de revigorare au existat. Cei din breasla povestesc ca in anii ‘70 aparuse pe piata o tigara care imita Kentul. „Ceau-sescu voia si el in randul occidentalilor. Astfel de tigari s-au produs la Timisoara”, precizeaza Paula Craioveanu, consilier la Directia de culturi horticole din cadrul Ministerului Agriculturii. Tot aici s-au produs si alte tigari fine: Golf si Neptun. „Erau doar pentru straini”, isi aminteste fostul director al Fabricii de Tigarete din Timisoara, Stefan Erdei. Si pentru ca romanilor nu le era permis accesul la „chioscurile cu valuta”, au ramas adeptii devizei: „Fumam Carpati ca suntem frati”.
Carpati, cel mai vechi brand
Din toate marcile de tigari produse in Romania, Carpati s-a lipit de amintirea romanului precum petele negre de plamanul tanar. „Nascut” in 1963, in laboratoarele din Bucuresti, brandul Carpati a reusit sa se mentina intre preferintele fumatorilor.
O analiza a Ministerului Agriculturii arata ca, la nivelul lui 1997, din cele 25.000 de tone de tigari din tutun romanesc, peste 17.000 erau Carpati. In 2006, cifra a mai pierdut din zerouri. „Produceam anual aproximativ 1.500 de tone de tigari, din care 40a Carpati. Inca este cea mai bine vanduta tigara fara filtru”, a precizat Vasile Duta, fostul director comercial al firmei Galaxy Distribution, din grupul Galaxy Tobacco, care numara in patrimoniu majoritatea marcilor de tigari romanesti.
Daca Snagov, Carpati si Marasesti fac parte din grupul „nemuritorilor”, nu acelasi lucru se poate spune despre Bucegi, Dacia, Doina sau Coloana, care nu se mai produc. Actualul director comercial al Galaxy Tobacco, Andreea Tartacan, promite insa o revigorare a pietei. „Politica noastra este de a stimula producerea de tutun romanesc”, a sustinut aceasta.
Fabricile raman in conservare
In ciuda noilor politici majoritatea fabricilor sunt inchise. Unitatea de la Iasi a avut „vant din pupa” pana in 2001. Considerata una dintre „perlele coroanei” inainte de ‘89, „uzina de tutun” nu si-a impleticit picioarele nici dupa Revolutie. Cel putin asta sustine Stelian Amarandei, directorul institutiei. „Treaba s-a stricat dupa ce si-au bagat coada cei din partidul cu trei trandafiri”, spune acesta. Acum, fabrica este inchisa pe linia de productie si se face numai distributie. „Inainte nu se putea fara Carpati. Mergea la un ceai dansant. Daca nu fumai, nu erai considerat barbat”, isi aminteste Amarandei.
Aceeasi poveste si la Timisoara. Fabrica s-a inchis in 2003. Cele peste 12 marci produse aici au devenit istorie. „Dupa Revolutie, produsele noastre ocupau mult din piata de tutun. Carpatiul si Snagovul erau la mare cautare”, povesteste fostul director al fabricii de tigarete din Timisoara, Stefan Erdei.
Se cauta tutunul de Brazilia
Criza industriei autohtone de tutun este pusa pe seama a trei motive: multinationalele, politicul si contrabanda.
„Multinationalele nu au stiu sa colaboreze cu Societatea Nationala Tutunul Romanesc (SNTR). Noi am incercat o colaborare cu BAT si Phillip Morris, dar am fost refuzati”, a explicat Paula Craioveanu. Marul discordiei? Accizele: „Nu este corect sa supui produsul romanesc si cel strain la aceleasi accize. Multinationalele prefera sa cumpere din Brazilia sau Zimbawe pentru ca mana de lucru e foarte ieftina. Motivul pe care-l invoca de fiecare data, calitatea, nu se sustine deloc”, a adaugat Craioveanu.
„Au dezmembrat tot” Fostul lider sindical al Fabricii de Tigarete Timisoara, Nina Gavan, este de parere ca „totul a fost pe linie politica”.
„Pana in 1998 nu au fost probleme. Loc pe piata era pentru toate fabricile. S-a vrut ingroparea acestei ramuri a industriei. Cand s-a hotarat inchiderea fabricii, aceasta era dotata la standarde internationale. Acum am inteles ca au dezmembrat tot si a ramas numai cladirea cu cinci oameni care se ocupa de conservare”, a spus, dezamagit, fostul lider.
O alta piedica in calea dezvoltarii este contrabanda. „Din Basarabia aduc Plai si Plugar, iar din Ucraina - altele. S-au mai domolit de cand cu vizele de intrare in tara, dar gasesc ei metode”, s-a aratat ingrijorat Stelian Amarandei, directorul fabricii de tigarete de la Iasi. De aceeasi parere a fost si Vasile Duta, fostul director comercial de la Galaxy Distribution. „Avem probleme de acest gen peste tot la granite, nu numai la Moldova. Asta e piata noastra”, a incheiat el.
Romanilor le-a placut sa se afume
De-a lungul timpului au fost gasite cateva fragmente de pipe in situri arheologice, care atestau pasiunea pentru fumat a romanilor. O scrisoare din 1740 vorbeste despre acest viciu: „Multamim de ciubuce si ma rog si de ceva tutun basma giubec”.
Primele taxe pentru tutunarit au venit de la moldoveni, Cuza fiind primul care a instituit, prin reforma agrara din 1864, monopolul statului asupra cultivarii plantei.
Dar una dintre cele mai vechi cifre cu privire la recolta de tutun din tara dateaza din perioada 1863, cand, pe o suprafata de 1.500 de ha, s-au produs aproape 70 de tone de tutun.
Cifrele au crescut usor pana in 1975, cand, pe o suprafata de 57,3 mii de ha, s-au produs 39,8 mii de tone. Dupa ‘75, mustiucul romanului a inceput sa se inmoaie pana anul trecut, cand s-au inregistrat cele mai mici recolte din tutun traditional: 3,7 mii tone.
SOLUTII
Salvarea fumatorilor autohtoni: fonduri de la UE
Specialistii din industria tutunului sustin ca lipsa unei strategii din partea Ministerului Agriculturii, dar si eventualele interese ale unor grupuri au determinat ingroparea lenta a tutunului romanesc.
Aderarea la Uniunea Europeana ar putea sa fie ultima salvare a acestei ramuri si a celor care inca mai traiesc din recoltarea plantei. „Este posibil ca decaderea tutunului romanesc sa fie un interes pentru cei cu resurse financiare, sa faca cultura aici. Avem nevoie de niste reguli mult mai clare. Principiile comerciale sunt singurele care pot garanta cresterea profitului”, a spus Vasile Duta.
Cultivatorii inca mai asteapta sa fie stimulati de stat. Ajutorul vine insa destul de greu, tinand cont de faptul ca Ministerul Agriculturii are un raport cu date din 1997, ultimul de acest gen privind evolutia tutunului romanesc.
Pana cand Uniunea Europeana se hotaraste sa ne intinda o mana de ajutor, viitorul nu se arata afectat de fumurile tigarilor romanesti. Tutunul nostru scade in studii si analize, iar cultivatorii se perpelesc ca micii pe gratare pentru ca nu mai stiu pe unde sa scoata camasa de bine ce le merge.