Fără a se putea lăuda cu servicii la cele mai înalte standarde europene, pârtiile de schi de la noi pot fi totuși o alternativă pentru românii pasionați de sporturile de iarnă.
Noi pârtii de schi și-au făcut loc pe harta României în ultimii ani și o mare parte din ele au fost modernizate cu bani de la stat sau de la operatorii privați. Numai în ultimii cinci ani, Departamentul pentru IMM, Mediu de Afaceri și Turism (DIMMMAT) a investit 557,6 milioane lei (circa 130 milioane de euro) în realizarea a 19 proiecte legate de domeniul schiabil din județele Bihor, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Prahova, Suceava și Vâlcea. Informațiile sunt furnizate parlamentarilor de secretarul de stat în DIMMMAT, Constantin George Brezoi. Dotate, unele dintre ele, cu tunuri de zăpadă și cu instalație de nocturnă, pârtiile românești pot fi o alternativă bună pentru amatorii de schi de la noi care nu au mai apucat să ia bilet spre Austria.
Grade diferite de dificultate
Dacă ești începător în ale schiatului, cele mai potrivite pârtii sunt cele de la Bușteni, Azuga, Harghita Băi, Toplița și Straja, acestea nefiind aglomerate. Schiorii cu ceva experiență pot alege pârtii de dificultate medie precum cele de la Sinaia, Vidra, Păltiniș, Vatra Dornei sau Piatra Neamţ. Iar pentru avansați sunt recomandate pârtiile Carp și Papagal de la Sinaia, Șorica din Azuga, și pârtia Lupului din Poiana Brașov.
Pentru ca turiștii să fie atrași de stațiunile de schi românești, acestea trebuie să producă zăpadă artificială. Nu toate stațiunile de schi au această posibilitate. Potrivit infor mațiilor DIMMMAT, d o m e n i i l e schiabile care beneficiază de instalații de producere a zăpezii artificiale sunt: Nucet (Bihor); Șugaș Băi (Covasna); Borsec (Harghita); Mălini (Suceava); Poiana Brașov (Brașov); Straja (Hunedoara); Azuga, (Prahova); Petroșani (Hunedoara); Bușteni (Prahova) și Voineasa (judeţul Vâlcea).
135 de kilometri de pârtie
În prezent, românii pot schia în țara lor pe o lungime totală de 135 km de pârtii, conform cifrelor DIMMMAT, transmise EVZ. E adevărat că, spre deosebire de domeniile schiabile din țări cu tradiție precum Austria sau Italia, pârtiile autohtone au lungimi reduse, cea mai lungă, Oncești- Păltiniș, având doar 5 km. Din această cauză, pârtiile românești nu pot fi atractive pentru turiștii străini, susține consultantul în turism Cipiran Enea.În schimb, a declarat el pentru EVZ, pârtiile autohtone de interes zonal și local sunt foarte avantajoase pentru români, care pot ajunge într-o stațiune de schi în doar 30 de minute sau o oră, în loc de 10-15 ore cât ar dura drumul până în Austria sau 8-10 ore până în Bulgaria.
În plus, și prețurile de la noi sunt mai mici. De exemplu, pe pârtiile din Covasna, o urcare cu teleschiul costă 2-3 lei, iar un abonament pentru un weekend este de 60 lei, echipamentele de schi putând fi închiriate cu 25 lei/zi.
Ce le lipsește pârtiilor românești
Ciprian Enea spune că, dacă ar beneficia de o promovare adecvată, stațiunile noastre de schi ar reuși să atragă zeci sau chiar sute de mii de români pasionați de acest sport. Asta în condițiile în care sute de mii de români merg anual la schi în Austria, Bulgaria, Italia și Franța. Numai în perioada martie-mai 2013, aproximativ 50.000 de turiști români au mers la schi în Austria, spunea, la începutul acestui an, Gabriele Lenger, Directorul Oficiului de Turism al Austriei în România. Ideal ar fi, însă, să avem un sezon rece cu mai multă zăpadă, afirmă Ciprian Enea.
Un alt plus ar fi ca instalațiile de zăpadă artificială să fie puse în funcțiune sau să producă zăpadă la capacitate maximă. În prezent, operatorii pârtiilor consideră nerentabilă producerea zăpezii artificiale în special în timpul săptămânii. Care ar fi soluția? În opinia consultantului în turism, toate părțile implicate și care câștigă de pe urma acestui tip de turism trebuie să încheie parteneriate și să-și asume atât asigurarea condițiilor propice de schi, cât și promovarea stațiunilor în rândul turiștilor.