Călătorie de sâmbătă pe o stradă aristocratică

Descoperă Calea Victoriei

Cost: 30 lei; 25 lei

Loc intâlnire: pe Calea Victoriei

Plecare din fața Muzeului George Enescu

Înscriere la contact@victoriei.ro

Va povesti: Anita Sterea, istoric.

În această expediție culturală veți descoperi frumusețea caselor și monumentelor de pe Calea Victoriei și veți afla povestea oamenilor care le-au construit și momentele memorabile petrecute pe această cale regală. Calea Victoriei este una din cele mai vechi artere ale Bucureștiului. Înainte de domnia lui Constantin Brâncoveanu, strada nu făcea parte din Bucureşti, numele ei fiind Drumul Braşovului şi era formată doar din segmentul dintre Cercul Militar şi Piaţa Victoriei. Porţiunea cuprinsă între Piaţa Naţiunilor Unite (fostă Piaţa Senatului) şi bulevardul Regina Elisabeta era cunoscută în acea vreme sub numele de Uliţa Mare spre Sărindar, pentru că ducea către Biserica Sărindar (astăzi, Cercul Militar Naţional). Drumul, rezultat din unirea dintre Drumul Braşovului și Uliţa Mare spre Sărindar, a fost deschis în anul 1692, de către domnitorul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, sub numele de Podul Mogoșoaiei. Uliţa nou formată era pavată cu trunchiuri de copaci. Străzilor astfel pavate li se spunea poduri, motiv pentru care şi noua cale primeşte denumirea de „Pod”, Podul Mogoşoaiei. Noua stradă a fost construită pentru a asigura o cale de legătură între moşia voievodului – Mogoşoaia şi palatul domnesc, amplasat în apropierea Curţii Vechi. Artera devine drumul principal al capitalei, de-a lungul ei construindu-se case boierești, biserici, hanuri, hoteluri, prăvălii, magazine de lux, cafenele și instituții de stat. Casele și palatele pe lângă care veți trece și pe care le veți cunoaște sunt Casa Cesianu, Palatul Cantacuzino, Casa Disescu, Casa Vernescu, Palatul Ghika-Grădișteanu, Academia Română, Casa Monteoru- Catargi, Palatul Romanit, Palatul Știrbei, Athenee Palace, Muzeul Theodor Aman, Ateneul Român, Palatul Regal, Biblioteca Centrală Universitară, Biserica Creţulescu, Palatul Telefoanelor, Teatrul Odeon, Casa Capșa, Cercul Militar Național, Biserica Sărindar, Hotel Bulevard, Pasajul Macca-Villacrosse, CEC, Palatul Poștelor, Biserica Stavropoleos (vizită interior) și Carul cu Bere.

Aylin Cadîr la Godot

22:00: Concert : Aylin and the Lucky Charms

Cu: Aylin Cadîr (voce), Johnny Ionuț Bica (pian), Andy Ava (chitară), Laurențiu Ștefan Stoica (saxofon), Norbert Halmagyi (tobe)

Durata: 1h / Preț bilet: 35 lei

Aylin Cadîr: și-a început cariera la 16 ani participând la concursul „Alege Asia”, unde a fost aleasă să facă parte din trupa de fete „Pops”. În 2008 a absolvit secția de actorie a Facultății de Arte din cadrul Universității Hyperion, fiind activă ca actriță profesionistă încă de atunci. După ce a și-a creat propria trupă de instrumentiști, „The Lucky Charms”, a început să lucreze la primul album. Pentru a duce asta la bun sfârșit și-a unit forțele cu câțiva producători și compozitori precum Elena Moroșanu sau Moonlight Breakfast, și în Aprilie 2013 a lansat albumul pop-jazz „Cloud”. Cu acesta propune o nouă mișcare muzicală în industria românească, deschizând granițele dintre mainstream și underground. Albumul e apreciat și în câteva țări europene intrând chiar în playlist-urile unor radiouri din Germania și Turcia. Johnny Ionuț Bica: este pianist și compozitor în formația „Three for Helen” alături de solista Elena Moroșanu și membru în Bucharest Jazz Orchestra. Colaborează cu Berti Barbera, Luiza Zan, Petra Acker, Vlad Popescu și saxofonistul Cătălin Milea și Elena Mindru. Andy Ava: Andy cântă jazz în general, dar are cunoștințe importante în muzica clasică, latin și rock. Poate fi caracterizat pe scurt ca fiind un muzician creativ și original, deschis către noi experiențe și cunoștințe muzicale. Laurențiu Ștefan Stoica: este absolvent al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca și un saxofonist activ pe scena de loungeclubbin’ din București. Colaborează cu Andreea Crepcia și formația Zum. Norbert Halmagyi: vine din scenele de funk, rock și jazz din Cluj-Napoca, în prezent fiind student al Universității Naționale de Muzică București - Secția Jazz. Colaborează cu Aldo Blaga, Maria Alexievici, Elena Mindru și Luiza Zan.

Flautul fermecat

Sâmbătă, 12, 19 și 26 iulie 2014, la ora 20:30, cinematograful Elvire Popesco

Operă de Wolfgang Amadeus Mozart

Premieră la Festivalul d’Aixen- Provence în coproducție cu Nederlandse Opera și English National Opera - în colaborare cu Complicite

Regie muzicală: Pablo Heras-Casado

Regia: Simon McBurney

Spectacol prezentat prin susținerea canalului de televiziune ARTE.

În zilele de sâmbătă, 12, 19 și 26 iulie 2014, la ora 20:30, cinematograful Elvire Popesco prezintă trei spectacole de operă din cadrul Festivalului Internațional de Artă Lirică Aix-en-Provence. Evenimentul creat în 1948 are loc în luna iulie a fiecărui an. E un spațiu unic de creație, care, timp de 10 zile, găzduiește unii dintre cei mai prestigioși interpreți din lume. Reputația și succesul festivalului au depășit demult frontierele Franței și i-au conferit caracterul internațional. Al doilea an consecutiv, Institutul Francez din București e partenerul evenimentului și oferă publicului posibilitatea de a descoperi, în sala de cinema, în cele mai bune condiții acustice, trei spectacole excepționale imediat după premiera lor. Flautul fermecat Povestea lui Tamino, tânărul prinț străin, care la ordinul Reginei Nopții, face o incursiune în Regatul lui Sarastro, unde se luptă pentru dragostea sa, Pamina. Totodată, e povestea lui Papageno, care nu visează la altceva decât să mănânce, să bea și să o găsească pe Papagena. Ultima operă lirică a lui Mozart, Flautul fermecat, este de asemenea specială pentru amestecul de genuri și stiluri, de la povestea fantastică la filosofie, de la comedie la operă. E un spectacol ce nu poate fi lăsat la o parte din programul festivalului. Spectacolul este înnobilat de regizorul Simon McBurney

S-a deschis „Grădina cu Filme”

Un nou restaurant-cinema Bucureştenii vor putea viziona producţii cinematografice la „Grădina cu Filme - Cinema & More“ din Piaţa Alexandru Lahovari, un spaţiu de proiecţii deschis până la toamnă. Primăria Capitalei, prin Creart - Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti, a deschis ieri „Grădina cu Filme. Acest cinema- restaurant a fost amenajat în curtea sediului Creart din Piața Alexandru Lahovari nr. 7 și reconstituie ambianța grădinilor de vară de altădată, oferind cinefililor un spaţiu organizat inedit, unde pot savura o băutură răcoritoare şi pot urmări filme într-o ambianţă relaxantă. Potrivit reprezentanţilor Municipalităţii, terasa va fi deschisă zilnic începând cu ora 10.00, iar filmele vor fi proiectate începând cu ora 20.30.